• Back

Much suffering - Much grace....

Excessive suffering is an exceptional grace, even if you find this incomprehensible; for My love does not want to let you humans slide into the delirium of the world and confronts some of you with hours of starkest adversity in order to bring you back to your senses, or the soul would remain empty-handed and not progress in its spiritual development. Suffering must always be considered as a means to render the human being helpless and make him aware of his weakness, and as soon as the suffering has contributed towards the fact that the soul turns to Me, that it appeals to Me for help and humbly entrusts itself to Me, it is a great blessing and should therefore be viewed as a gift of grace. For suffering leads to Me, whereas the joys of the world as well as all earthly pleasures will achieve the opposite. Suffering motivates people to pray, without prayer it is impossible to make contact with Me. Without prayer you cannot be given the gift of grace, because prayer expresses the will and the longing for Me and thus enables Me to meet the human being and, as fulfilment of his prayer, give to him what he needs.

If, however, the human being is spared suffering, the body will continue to reject the spirit when it wants to communicate with the soul in order to give the person the right guidance and instruction. But it is absolutely essential for spiritual progress, for reaching a high degree of maturity, that the soul be instructed by the spirit and that the soul will thus unite with the spirit. For this purpose I must absolutely grant help to the soul with My strength and therefore must first be asked for it, because the human being's will is decisive and suffering impels its decision. Suffering can also harden a human heart, in which case the person will drift away and no longer strive for ascent, and then there is no other means that would be more successful. But as a rule suffering leads to Me, generally a human being perfects himself through suffering and then it has fulfilled its purpose. Subsequently, you should be grateful for it and also acknowledge it as a grace; for earthly suffering is not a permanent condition and extremely beneficial, providing you want to mature. Then you will be eternally thankful to Me, and in the state of realisation earthly life will be easier for you to understand and you will also be able to cope during the time of great need, for then you will not live your life alone but with Me, because you will open yourselves to Me in prayer and thus receive strength which you, in turn, can use after your own will and with certainty will use for your spiritual ascent, as you are destined to do....

Amen

Suferință mare - Har mare....

Suferința excesivă este un har deosebit, deși acest lucru este de neînțeles pentru voi; căci iubirea Mea nu vrea să vă lase pe voi, oamenii, să vă scufundați în frenezia lumii și vă opune acest lucru cu ceasuri de cea mai întunecată suferință pentru a vă determina să reflectați, altfel sufletul ar pleca cu mâinile goale și nu ar avea niciun succes de înregistrat în dezvoltarea sa spirituală. Suferința trebuie privită întotdeauna ca un mijloc de a-l face pe om neajutorat și de a-l face conștient de slăbiciunea sa, iar de îndată ce suferința ajută sufletul să se întoarcă la Mine, să se apropie de Mine pentru ajutor și să se încredințeze cu umilință Mie, ea este o mare binecuvântare și, prin urmare, trebuie privită ca un dar al harului. Pentru că suferința duce la Mine, în timp ce plăcerile lumii, precum și toate plăcerile pământești obțin contrariul. Suferința determină ființa umană să se roage, iar fără rugăciune nu este posibilă nicio legătură între voi și Mine. Fără rugăciune, darul harului nu vă poate fi transmis, deoarece rugăciunea exprimă voința și dorința pentru Mine și astfel Eu pot întâlni ființa umană și îi pot da ceea ce are nevoie ca împlinire a cererii sale. Dar dacă ființa umană este scutită de suferință, trupul va rămâne în apărare împotriva spiritului, dacă acesta vrea să se facă cunoscut sufletului, astfel încât ființa umană să primească îndrumarea și instrucția corectă. Dar aceasta din urmă este absolut necesară pentru ascensiunea spirituală, pentru ca sufletul să atingă un grad înalt de maturitate, ca el să fie instruit de spirit și astfel sufletul să se unească cu spiritul. Dar pentru aceasta trebuie neapărat să îi acord ajutor cu puterea Mea și, prin urmare, să fie abordat deocamdată, pentru că voința liberă a ființei umane este decisivă, dar aceasta este îndemnată să ia o decizie în suferință. Suferința poate, de asemenea, să împietrească o inimă umană, atunci ființa umană se va îndepărta și nu va mai lupta pentru ascensiune, iar atunci nu există alte mijloace care să aibă mai mult succes. Dar de cele mai multe ori suferința duce la Mine, de cele mai multe ori ființa umană se desăvârșește prin suferință, și atunci ea și-a îndeplinit scopul. Dar atunci ar trebui să-Mi fiți și voi recunoscători pentru așa ceva și, de asemenea, să o recunoașteți ca pe un har, deoarece suferința pământească nu este o stare permanentă și este extrem de benefică dacă doar doriți să vă maturizați. Atunci Îmi veți mulțumi veșnic, iar în starea de cunoaștere viața pământească vă va fi de asemenea mai ușor de explicat și vă veți găsi calea și în vremuri de mare adversitate, căci atunci nu vă veți mai trăi viața singuri, ci împreună cu Mine, pentru că vă deschideți către Mine în rugăciune și acum primiți putere pe care o puteți folosi din nou după propria voință și o veți folosi cu siguranță pentru ascensiunea spirituală, așa cum este destinul vostru....

Amin