• Zurück

Tragen der Leiden für den Mitmenschen....

Auch darüber sollet ihr Aufschluß erhalten, ob ihr für eure Mitmenschen das Leid tragen könnet oder ob ein jeder Mensch selbst das Maß auf sich nehmen muß, das ihm für sein Seelenheil auferlegt ist.... Bedenket, ihr Menschen, daß eure Seele ausreifen soll während des Erdenlebens, daß sich alle noch unreifen Substanzen vergeistigen sollen und dies geschieht durch Liebe oder Leid, denn dadurch lösen sich die Hüllen auf, die der Seele noch das Einstrahlen des Liebelichtes aus Mir verwehren. Und gleichzeitig machen auch die Substanzen des Körpers noch dem Menschen zu schaffen, die noch in ihrer Entwicklung zurück sind und Krankheiten jeglicher Art veranlassen und die durch Geduld und Liebe und Ergebung in Meinen Willen gesänftet und also vergeistigt werden sollen, was also doch eure eigentliche Erdenaufgabe ist, daß ihr eurer Seele zur größtmöglichen Vollendung verhelfet. Und diese Vergeistigung der Seele und des Körpers muß ein jeder Mensch an sich selbst zuwege bringen, es kann niemals ihm von seiten des Mitmenschen diese Arbeit abgenommen werden, und er wird einmal Mir dankbar sein, daß Ich ihm durch Leiden und Nöte zu seiner Vollendung verhalf. Darum werdet ihr es auch verstehen, daß ihr eigentlich nichts abzuwenden suchen solltet, was der Seele des Mitmenschen zum Heil gereichen kann.... Wenn euch aber dennoch die Liebe treibt, euch Mir anzubieten, daß ihr das Leid für den Mitmenschen tragen wollet, so werde Ich euch in eurer Liebe nicht hindern.... Es wird dem Menschen vorübergehend genommen und euch aufgebürdet, und nun erhöhet ihr dadurch eure Seelenreife, weil ihr vermehrtes Leid auf euch zu nehmen gewillt seid und weil die Liebe euch dazu antreibt. Einer hat für euch alle gelitten, um euch von dem unermeßlichen Leid zu befreien, das ihr hättet selbst auf euch nehmen müssen als Sühne für eure Sündenschuld, die Anlaß war, daß das Erdenleben für euch Menschen ein Tal des Jammers und der Leiden ist.... Ihr Menschen habt aber nun alle diesen Einen, Der auch euer Leid auf Seine Schultern nimmt und es euch tragen hilft.... Dessen vertretende Sühne für euch Ich angenommen habe, und ihr sollet zu Ihm gehen, wenn euch das Leid drückt, und Er wird es euch tragen helfen oder von euch nehmen, wie es für euch gut ist. Die Liebe eines Mitmenschen aber, der für euch leiden will, wird sehr hoch gewertet, und diese Liebe wird euch auch eine Kraftzufuhr sichern, weil Liebe Kraft ist, die sich an jenem Leidenden spürbar auswirkt.... Und wenn ein Mensch euch, die ihr leiden müsset, liebende Fürbitte zuwendet, so kann also die Kraft dieser Liebe euch so erfüllen, das ihr den Grad des Leidens nicht mehr empfindet.... daß für euch Schmerzen und Qualen zeitweise vergehen und die Kraft jener Liebe eurer Seele zugute kommt.... daß sie also reifet und immer weniger schmerzempfindlich ist.... Immer ist der Grad der Liebe bestimmend, welchen Nutzen der Mensch hat von einem solchen Liebegebet für ihn. Und da es im Erdenleben nur um das Ausreifen der Seele geht und dazu viele Möglichkeiten sind, so soll dieses Ausreifen als Erstes erkannt und nicht verhindert werden. Wahre Liebe aber weiß es auch, warum ein Mensch leiden muß, und sie hilft ihm zum Dulden und wird es ihm leichtmachen, sich ergeben in den Willen Gottes zu fügen.... Und dann nehme Ich Selbst das Kreuz von ihm, und seine Seele ist wieder einen Schritt vorwärts gekommen.... Liebe und Leid verhelfen ihr zum Ziel.... Ist der Liebegrad eines Menschen noch niedrig, dann wird das Leid oft verstärkt auftreten, um die Läuterung seiner Seele zu fördern.... Niemals aber kann diese Läuterung der Seele erreicht werden durch bewußtes Leiden eines anderen Menschen für erstere. Jede Seele ist für sich verantwortlich, und jede Seele muß sich selbst zur Reife bringen, was geschieht durch Liebe und Leid.... Und der Grad des Leidens hängt vom Grad der Liebe ab. Ich erhöre wohl das Gebet dessen, der sich selbst erbietet, das Leid des Mitmenschen zu tragen, weil er ihn liebt.... Ich lasse ihn teilnehmen an dessen Schmerzen, die jener nun erduldet. Doch er duldet nun für die Läuterung der eigenen Seele.... er nimmt dem anderen wohl die Schmerzen ab aus Liebe, doch sie dienen nun ihm selbst zur Vollendung, während der Mitmensch gleichfalls für sich selbst und seinen seelischen Reifezustand Sorge tragen muß, auch wenn er vorübergehend von den Schmerzen befreit ist. Kein Liebewerk bleibt ohne Wirkung, doch wo und wie es sich auswirkt, das bleibt Mir vorbehalten, Der Ich den Reifezustand eines jeden Menschen kenne und den Ich auch immer bedenken werde seinem Reifezustand gemäß.... Und Ich lege jedem Menschen ein erträgliches Maß auf, und es genügt, daß er nur den Kreuzträger Jesus anruft, wenn ihm seine Last zu schwer dünkt.... Und wahrlich, Er wird ihm beistehen, Er wird das Kreuz auf Seine Schulter nehmen, wenn er darunter zusammenzubrechen droht.... Aber er soll den Weg finden zu Jesus Christus, dem göttlichen Erlöser, Der auch ihn selbst erlösen wird von Sünde und Tod, von Krankheit und Leid, sowie Er nur vollgläubig angerufen wird um Seine Hilfe. Und solange der Mensch auf Erden lebt, hat er die Möglichkeit, durch Liebe und Leid.... durch die Nachfolge Jesu.... auch das Ziel zu erreichen, sich zu vollenden....

Amen

Purtarea suferinței pentru semenii tăi

De asemenea, ar trebui să primești lămuriri dacă ești capabil să suporți suferința pentru semenii tăi sau dacă fiecare persoană trebuie să ia asupra sa măsura care îi este impusă pentru salvarea sufletului său.... Gândiți-vă, oameni buni, că sufletul vostru trebuie să se maturizeze în timpul vieții pământești, că toate substanțele încă imature trebuie să se spiritualizeze, iar acest lucru se întâmplă prin iubire sau suferință, căci astfel se dizolvă învelișurile care încă împiedică sufletul să primească lumina iubirii de la Mine. Și în același timp, substanțele corpului încă mai provoacă probleme ființei umane, care sunt încă în urmă cu dezvoltarea lor și care provoacă boli de tot felul și care ar trebui liniștite și astfel spiritualizate prin răbdare și iubire și prin supunere voinței Mele, ceea ce este, în fond, sarcina voastră reală pe Pământ, de a vă ajuta sufletul să atingă cea mai mare perfecțiune posibilă. Și fiecare persoană trebuie să realizeze această spiritualizare a sufletului și a trupului pe cont propriu, această muncă nu poate fi niciodată luată de la el de către semenii săi, iar într-o zi Îmi va fi recunoscător că l-am ajutat să atingă perfecțiunea prin suferință și greutăți. Prin urmare, vei înțelege că nu trebuie să încerci să împiedici nimic din ceea ce poate aduce salvarea sufletului semenilor tăi.... Dar dacă totuși dragostea vă îndeamnă să vă oferiți Mie, că vreți să suportați suferința pentru semenii voștri, atunci nu vă voi împiedica în iubirea voastră..... Ea este luată temporar de la ființa umană și încărcată asupra voastră, iar acum vă creșteți astfel maturitatea sufletească, pentru că sunteți dispuși să vă asumați o suferință sporită și pentru că dragostea vă îndeamnă să faceți acest lucru. Unul a suferit pentru voi toți, pentru a vă elibera de imensa suferință pe care ar fi trebuit să o luați asupra voastră ca ispășire pentru vina păcatului vostru, motiv pentru care viața pământească este o vale de durere și suferință pentru voi, oamenii.... Dar voi, oamenii, îl aveți acum cu toții pe Acela care ia și suferința voastră pe umerii Săi și vă ajută să o suportați.... A cărei ispășire înlocuitoare pentru tine am acceptat-o. Trebuie să te duci la El atunci când suferința ta te apasă, iar El te va ajuta să o duci sau să o va lua de la tine, după cum este bine pentru tine. Dar dragostea unui semen care vrea să sufere în numele tău este foarte valoroasă, iar această dragoste îți va asigura și o rezervă de putere, pentru că dragostea este o forță care are un efect vizibil asupra celui care suferă.... Și dacă o persoană intervine cu iubire pentru tine, care trebuie să suferi, atunci puterea acestei iubiri te poate umple atât de mult încât nu mai simți gradul de suferință.... încât durerea și agonia trec temporar pentru tine și puterea acestei iubiri este benefică sufletului tău.... care astfel se maturizează și este din ce în ce mai puțin sensibil la durere.... Gradul de iubire determină întotdeauna beneficiul pe care o persoană îl obține dintr-o astfel de rugăciune de iubire. Și cum viața pământească nu este decât o maturizare a sufletului și există multe posibilități în acest sens, această maturizare trebuie mai întâi recunoscută și nu împiedicată. Cu toate acestea, dragostea adevărată știe și de ce trebuie să sufere o persoană, o ajută să îndure și îi va ușura predarea voinței divine..... Și atunci Eu Însumi îi voi lua crucea și sufletul lui va fi făcut din nou un pas înainte.... Iubirea și suferința îl ajută să atingă scopul.... Dacă gradul de iubire al unei persoane este încă scăzut, atunci suferința va crește adesea pentru a promova purificarea sufletului său.... Dar această purificare a sufletului nu poate fi niciodată realizată prin suferința conștientă a unei alte persoane pentru prima. Fiecare suflet este responsabil pentru el însuși și fiecare suflet trebuie să se maturizeze, ceea ce se întâmplă prin iubire și suferință.... Iar gradul de suferință depinde de gradul de iubire. Ascult rugăciunea celui care se oferă să suporte suferința semenilor săi pentru că îi iubește. L-am lăsat să participe la durerea lui, pe care o suportă acum. Dar acum suferă pentru purificarea sufletului său, îl eliberează cu siguranță pe celălalt de durere din iubire, dar acum îi servește pentru desăvârșire, în timp ce semenii trebuie să se îngrijească la fel de ei înșiși și de starea lor spirituală de maturitate, chiar dacă sunt eliberați temporar de durere. Nici o lucrare a iubirii nu rămâne fără efect, dar unde și cum își produce efectul este lăsată în seama Mea, care cunosc starea de maturitate a fiecăruia și pe care, de asemenea, îl voi considera întotdeauna în funcție de starea sa de maturitate.... Și Eu impun o măsură suportabilă pentru fiecare persoană, și este suficient ca ea să apeleze la Iisus, purtătorul crucii, atunci când consideră că povara sa este prea grea.... Și cu adevărat, El va sta alături de el, va lua crucea pe umăr atunci când el amenință să se prăbușească sub ea.... Dar el va găsi calea spre Iisus Hristos, Răscumpărătorul divin, care îl va răscumpăra și pe el din păcat și din moarte, din boală și din suferință, de îndată ce va fi chemat cu deplină credință în ajutorul Său. Și atâta timp cât ființa umană trăiește pe Pământ, ea are posibilitatea, prin iubire și suferință.... urmându-l pe Iisus.... de asemenea, pentru a atinge scopul de a se perfecționa....

Amin