• Zurück

Gott ist die Liebe....

Aus der Liebekraft Gottes ist alles erstanden.... Er Selbst ist der Urquell der Kraft, Sein Urelement ist Liebe, Er Selbst ist also die Liebe.... Und doch ist Er ein Wesen, Das wirket und schaffet nach weisem Ermessen.... Er ist ein Wesen, Das Seine Gedanken zur Ausführung bringt, Das unentwegt neue Schöpfungen erstehen lässet, Das Seine Liebekraft hinausstrahlt in die Unendlichkeit, die aber immer ihren Zweck erfüllt, die nicht willkürlich wirket, sondern von der Weisheit und Macht Gottes bestimmt wird in ihrer Auswirkung.... Gott ist die Liebe.... Diesen Ausspruch werdet ihr Menschen nicht verstehen, solange ihr nicht das Wesen der Liebe ergründen könnet, was eine Selbstgestaltung zur Liebe bedingt. Denn immer werdet ihr die Liebe betrachten als eine Eigenschaft, die ihr dem höchsten und vollkommensten Wesen zuerkennt. Daß aber dieses Wesen Selbst die Liebe ist, wird euch unbegreiflich bleiben, solange ihr als Mensch über die Erde geht. Und ihr alle seid aus jener Liebe hervorgegangen, ihr seid ausgestrahlte Kraft, ihr seid in eurer Urbeschaffenheit selbst Liebe.... doch ebenfalls Wesen, die denken und wollen können.... die Beweise einer "Wesenheit".... Nichts ist daher planlos, was erstanden ist und noch erstehen wird.... Alles ist weisheitsvoll bedacht, alles sind Gedanken eines höchst vollkommenen Wesens, Das ihr Menschen "Gott" benennet.... Und dieses Wesen vervielfältigte Sich.... Es ließ aus Sich heraus gleiche Wesen erstehen, Es strömte Seine Liebekraft aus und gab ihr Formen.... Es erschuf.... Alles, was Gott erschaffen hat, ist und bleibt in seiner Ursubstanz Liebe. Es ist und bleibt eine Kraft, die wirksam werden soll laut göttlichem Willen.... Wird sie jedoch gehindert in ihrer Wirksamkeit, so wird die göttliche Ordnung umgestoßen.... Das Liebeprinzip wird verkehrt in das Gegenteil. Es wird dem Wesen, Das in Sich Liebe, Weisheit und Macht.... also "Gott" ist.... Widerstand entgegengesetzt, was wohl geschehen kann von seiten der Wesen, die Er ins Leben rief, weil Er sie auch mit freiem Willen ausgestattet hatte als Seine Ebenbilder.... Doch dann tritt das Wesen aus seiner gesetzlichen Ordnung heraus.... es verkehret sich selbst in das Gegenteil.... es besteht wohl, läßt aber die Liebekraft nicht mehr wirksam werden, und das bedeutet Erstarren, es bedeutet Beweglosigkeit, es bedeutet den Tod dessen, was einst als "Leben" hinausstrahlte von Gott.... Der Mensch ist in seiner Ursubstanz Liebe, doch er befindet sich zumeist noch im Widerstand gegen Den, Der ihn als ein Wesen ausgestrahlt hatte.... Und darum erkennt er auch nicht, was die Liebe ist.... Darum ist ihm auch das Wesen Gottes unbegreiflich, Der die Liebe Selbst ist. Denn die Liebe ist auch gleichzeitig Licht, Das dem Menschen jedoch noch wenig leuchtet, solange seine Liebe schwach ist. Er kann daher Gott auch nicht erkennen in Seinem Wesen, er kann nur glauben, was ihm darüber berichtet wird, doch sowie solche Berichte der Wahrheit entsprechen, werden sie ihm auch Licht bringen, denn dann wird er sich bemühen, sein Wesen zur Liebe zu wandeln, und er wird sich auch dem Wesen zuwenden, Das überaus vollkommen ist und Das er nun als "Ewige Liebe" zu erkennen beginnt.... Aber er wird das Wesen Gottes niemals zu ergründen vermögen, denn Er ist das Kraftzentrum von Ewigkeit, während alle erschaffenen Wesen Kraftfunken sind, die ausgestrahlt wurden, die aber in ihrer Winzigkeit niemals das Urfeuer schauen konnten, ohne zu vergehen.... Die Liebe, Weisheit und Macht eines wesenhaften Gottes wird auch der Mensch auf Erden schon erkennen können, wenn sein Wille gut ist und sein Herz sich öffnet der erneuten Liebeanstrahlung des Wesens, aus Dem er seinen Ausgang nahm.... Denn dieses höchst vollkommene Wesen offenbart Sich Seinen Geschöpfen.... Und das ist der größte Liebesbeweis Dessen, Der Selbst die Liebe ist, daß Er Sich Selbst kundgibt, daß Er den von Ihm geschaffenen Wesen Aufschluß gibt über Sich Selbst, soweit diese es zu fassen vermögen.... und daß Er dadurch die Liebe wieder entflammen will, auf daß sie wieder wirksam werden kann dem Urelement entsprechend.... auf daß Seine Geschöpfe wiedereintreten in die ewige Ordnung, um ihrer Bestimmung nach schaffen und wirken zu können, wie es war im Anbeginn....

Amen

Dumnezeu este iubire....

Din puterea de iubire a lui Dumnezeu a apărut totul.... El Însuși este sursa originară a puterii, elementul său primordial este iubirea, El însuși este deci iubire.... Și totuși, El este o Ființă care lucrează și creează după înțeleapta Sa discreție.... El este o Ființă care Își îndeplinește gândurile, Care dă naștere în mod constant la noi creații, care radiază puterea iubirii Sale în infinit, care, cu toate acestea, își îndeplinește întotdeauna scopul, care nu lucrează în mod arbitrar, ci este determinată de înțelepciunea și puterea lui Dumnezeu în efectul său.... Dumnezeu este iubire.... Voi, oamenii, nu veți înțelege această afirmație atâta timp cât nu puteți înțelege esența iubirii, ceea ce presupune să vă transformați pe voi înșivă în iubire. Căci veți considera întotdeauna iubirea ca fiind o caracteristică pe care o atribuiți Ființei celei mai înalte și mai perfecte. Dar faptul că această Ființă Însăși este iubire va rămâne de neînțeles pentru voi atâta timp cât trăiți pe Pământ ca ființă umană. Și voi toți ați apărut din această iubire, sunteți puterea emanată, sunteți iubirea însăși în natura voastră originară.... dar sunteți și ființe care pot gândi și dori.... dovada unei "entități".... Prin urmare, nimic nu este întâmplător, ceea ce a apărut și va apărea în continuare.... Totul este gândit cu înțelepciune, totul este gândul unei ființe desăvârșite, pe care voi, oamenii, o numiți "Dumnezeu".... Și aceasta fiind înmulțită în sine.... A lăsat aceleași ființe să se nască din Sine, Și-a revărsat puterea iubirii și i-a dat formă.... A creat.... Tot ceea ce a creat Dumnezeu este și rămâne iubire în substanța sa originală. Ea este și rămâne o putere care trebuie să devină eficientă conform voinței divine..... Totuși, dacă este împiedicată în eficiența sa, ordinea divină este răsturnată.... Principiul iubirii este transformat în opusul lui. Ea devine opusul ființei, care în sine este iubire, înțelepciune și putere.... care este "Dumnezeu".... ceea ce se poate întâmpla cu siguranță din partea ființelor pe care le-a chemat la existență, pentru că le-a înzestrat și cu liberul arbitru ca imagini ale Sale.... Dar atunci omul iese din ordinea sa legală.... se transformă în opusul.... el există, dar nu mai permite ca puterea iubirii să devină eficientă, iar aceasta înseamnă solidificare, înseamnă imobilitate, înseamnă moartea a ceea ce odinioară radia ca "viață" din Dumnezeu.... Ființa umană este iubire în substanța sa originară, dar în mare parte se află încă în rezistență față de Cel care a emanat-o ca ființă.... Și de aceea nici ea nu recunoaște ce este dragostea.... Din acest motiv, natura lui Dumnezeu, care este iubirea însăși, este de neînțeles pentru ea. Pentru că iubirea este în același timp și lumină, care, totuși, strălucește încă puțin pentru ființa umană atâta timp cât iubirea sa este slabă. Prin urmare, ea nu-L poate recunoaște nici pe Dumnezeu în natura Sa, ea poate doar să creadă ceea ce i se spune despre El, dar, de îndată ce aceste relatări vor corespunde adevărului, îi vor aduce și lumină, pentru că atunci va face un efort pentru a-și schimba natura în iubire și se va îndrepta spre Ființa care este suprem de perfectă și pe care acum începe să o recunoască drept "Iubire veșnică"..... Dar ea nu va putea niciodată să pătrundă esența lui Dumnezeu, căci El este centrul puterii din eternitate, în timp ce toate ființele create sunt scântei de putere care au fost emanate, dar care, în micimea lor, nu au putut niciodată să privească focul primordial fără să piară.... Ființa umană de pe Pământ va putea deja să recunoască iubirea, înțelepciunea și puterea unui Dumnezeu esențial dacă voința sa este bună și inima sa se deschide la iluminarea reînnoită a iubirii Ființei de la care și-a luat originea.... Căci această Ființă suprem de perfectă se dezvăluie creaturilor Sale.... Și aceasta este cea mai mare dovadă de iubire a Celui care este iubirea însăși, faptul că El se revelează, că oferă ființelor create de El informații despre Sine în măsura în care acestea sunt capabile să le înțeleagă.... și că, prin aceasta, El vrea să reaprindă iubirea pentru ca ea să devină din nou eficientă conform elementului primar.... pentru ca creaturile Sale să reintre în ordinea eternă pentru a putea crea și lucra conform destinului lor, așa cum a fost la început....

Amin