• Zurück

Gottes Wege sind nicht immer des Menschen Wege....

Eure Wege sind nicht immer Meine Wege.... Ihr wisset oft nicht um das Ziel, wenn ihr einen Weg antretet, Ich aber weiß, wohin dieser führt, und dränge euch oft sanft auf einen anderen Weg. Und gebet ihr diesem Meinem Drängen nach, dann werdet ihr auch sicher das rechte Ziel erreichen. Oft aber ist euer Widerstand zu groß, euer eigener Wille ist stärker, und ihr achtet nicht des leisen Drängens, das von Mir ausgeht. Dann muß Ich euch auch gehen lassen, weil Ich nicht euren Willen gewaltsam breche. Und dann seid ihr auch in Gefahr, die Bindung mit Mir zu verlieren, weil sie noch nicht fest genug geknüpft war und ihr euch noch nicht ganz Meiner Führung hingabet. Aber ihr sollet euch nicht wundern, wenn oft eure Pläne zunichte gemacht werden, wenn eure Vorhaben nicht gelingen, wenn der Weg, den ihr gehet, euch erschwert wird. Es sind dies alles leise Hinweise, daß er nicht der rechte Weg ist, und ihr könntet auch dann noch stutzig werden und von jenem Weg abweichen und doch zu der rechten Fährte gelangen, die größeren Erfolg verspricht.... aber nicht in irdisch materiellem Sinn, sondern die euch geistigen Erfolg verbürgt. Nur eure Mir zugewandten Gedanken sichern euch auch Meine Führung, und dann werdet ihr auch erkennen, daß jeder Weg recht war, daß ihr vorwärts gekommen seid, selbst wenn ihr anfangs euch sträubtet, jene Wege zu betreten. Denket ihr aber nur rein irdisch, so werdet ihr auch sicher Wege einschlagen in verkehrter Richtung, und ihr müßtet dann immer nur dankbar sein, wenn ihr sichtlich gehindert werdet, auf jenen Wegen weiterzuwandeln. Doch je weltlicher ein Mensch eingestellt ist, desto eifriger sucht er Hindernisse zu überwinden, er reißt oft alle Schranken nieder, d.h., er fragt nicht danach, ob er recht tut, und sucht nur sein Ziel zu erreichen, das aber wieder nur rein weltlich gerichtet ist. Und diese Menschen muß Ich gewähren lassen, denn ihr Wille ist noch zu stark Meinem Gegner zugewandt, als daß er sich unter Meinen Willen beugen würde. Aber weit größeren Vorteil werdet ihr Menschen erringen, wenn ihr euch Meiner Führung anvertraut und dann immer nur euch lenken lasset ohne inneren Widerstand.... Ein Vater übersieht es, wohin sein Kind seine Schritte lenkt und welche Gefahren es umlauern, und in seiner Liebe sucht er das Kind zu lenken auf den Weg, da es ungefährdet wandeln kann und zum rechten Ziel gelangt. Und wie ein rechter Vater bin auch Ich besorgt um das Schicksal jedes einzelnen Menschen, und Ich will, daß sein Erdenweg ihm zum Segen werde. Aber der Mensch selbst richtet oft sein Augenmerk in falscher Richtung, weil er dort etwas zu finden hofft, was ihm jedoch zum Schaden ist. Sein freier Wille zwar bleibt ihm belassen, doch schicksalsmäßig kann sein Erdenlauf anders gelenkt werden, entgegen seinem Wunsch und Willen, doch immer nur zum Segen seiner Seele. Solange der Mensch aber murrt und sich innerlich aufbäumt gegen das, was ihn schicksalsmäßig betrifft, ist jener Segen gering. Erst wenn er sich ergibt in der Erkenntnis, daß ein höherer Wille bestimmend ist, gegen den sich aufzulehnen ein Unrecht ist, wird er seelisch einen Nutzen davontragen. Und es wird der Mensch oft im Leben solche schicksalsmäßige Eingriffe Meinerseits beobachten können, und diese sollen ihm immer zu denken geben.... Es ist nur Einer, Der über den Lebenslauf des Menschen bestimmt, und Dessen Wege sollte er als gut und recht erkennen lernen, er sollte sich stets ergeben unter sein Geschick beugen und wissen, daß ein liebender Vater um das Wohl Seines Kindes besorgt ist und daß alles, auch scheinbar Ungünstiges, dem Menschen zum Heile gereicht, wenn er keinen Widerstand leistet, wenn er sich führen lässet und auch solche Ereignisse hinnimmt als vom Vater für Sein Kind richtig erkannt und angewandt. Und er soll jeder inneren Regung nachgeben, die ihn anders zu handeln drängt, denn solche inneren Regungen sind immer Meine leise Stimme, mit der Ich das Kind locke und rufe auf einen anderen Weg, auf den Weg, der wahrlich ihm Erfolg eintragen wird und der zum Ziel führt, zum rechten Ziel, zum Zweck seines Erdenlebens. Des Menschen Wille ist oft anders, als Mein Wille ist, und so auch sind seine Wege nicht immer die Meinen.... Aber immer besitzet er Meine Liebe, und diese will ihn nur retten, Sie will ihn gewinnen für sich, und Sie wird daher auch stets den Menschen so lenken, wie es gut ist für ihn, doch seinen Willen zwingt auch Meine Liebe nicht, denn dieser ist und bleibt frei, weil sich der Mensch völlig frei entscheiden soll für seinen Vater von Ewigkeit....

Amen

Căile lui Dumnezeu nu sunt întotdeauna căile omului....

Căile voastre nu sunt întotdeauna căile Mele.... De multe ori nu știți care este destinația atunci când porniți pe o cale, dar Eu știu unde duce și de multe ori vă îndemn cu blândețe să o luați pe o altă cale. Și dacă veți ceda la îndemnul Meu, atunci veți ajunge cu siguranță la scopul corect. Dar adesea rezistența voastră este prea mare, voința voastră este mai puternică și nu acordați atenție îndemnului blând care vine de la Mine. Atunci trebuie să vă las să plecați, pentru că nu vă înfrâng voința cu forța. Și atunci sunteți, de asemenea, în pericol de a pierde legătura cu Mine, pentru că nu a fost încă suficient de bine stabilită și nu v-ați dedicat complet călăuzirii Mele. Dar nu ar trebui să fiți surprinși dacă planurile voastre sunt adesea ruinate, dacă intențiile voastre nu reușesc, dacă drumul pe care îl urmați vă este îngreunat. Toate acestea sunt ușoare indicii că nu este calea cea bună, și chiar și așa ați putea deveni suspicioși și să vă abțineți de la această cale și să ajungeți totuși pe calea cea bună, care promite un succes mai mare.... dar nu în sensul material pământesc, ci care vă garantează succesul spiritual. Doar gândurile voastre îndreptate spre Mine vă vor asigura de asemenea de călăuzirea Mea, și atunci veți realiza că fiecare cale a fost corectă, că ați progresat, chiar dacă inițial v-ați împotrivit intrării pe acele căi. Dar dacă gândiți doar într-un mod pur pământesc, cu siguranță că veți lua și voi căi greșite, și atunci nu va trebui să fiți recunoscători decât dacă veți fi împiedicați în mod vizibil să continuați pe acele căi. Dar cu cât atitudinea unei persoane este mai lumească, cu atât mai mult încearcă să treacă peste obstacole, deseori dărâmă toate barierele, adică nu se întreabă dacă face ceea ce este corect și încearcă doar să-și atingă scopul, care, totuși, este din nou pur lumesc. Și trebuie să îi las pe acești oameni să-și facă de cap, pentru că voința lor este încă prea puternic îndreptată spre adversarul Meu, ca să se plece în fața voinței Mele. Dar voi, oamenii, veți obține un avantaj mult mai mare dacă vă veți încredința călăuzirii Mele și apoi vă veți lăsa ghidați fără rezistență interioară.... Un tată observă încotro își îndreaptă pașii copilul său și ce pericole îl înconjoară, iar în dragostea sa caută să îl ghideze pe copil pe calea pe care acesta poate merge în siguranță și poate ajunge la țelul potrivit. Și, ca un adevărat Tată, Eu sunt de asemenea preocupat de soarta fiecărei persoane în parte și doresc ca drumul său pământesc să fie o binecuvântare pentru ea. Dar omul însuși își îndreaptă adesea atenția într-o direcție greșită, pentru că speră să găsească acolo ceva care, totuși, îi este dăunător. Deși voința sa liberă rămâne cu el, cursul său pământesc poate fi direcționat în mod fatal în mod diferit, contrar dorințelor și voinței sale, dar întotdeauna numai spre binecuvântarea sufletului său. Dar atâta timp cât ființa umană cârtește și se răzvrătește lăuntric împotriva a ceea ce o afectează în mod fatal, această binecuvântare este mică. Doar atunci când se predă, realizând că o voință superioară este determinantă, împotriva căreia este greșit să se revolte, va beneficia din punct de vedere spiritual. Iar ființa umană va putea adesea să observe astfel de intervenții fatale din partea Mea în viața sa, iar acestea ar trebui să o facă să se gândească întotdeauna: Există doar Unul singur care determină cursul vieții ființei umane, iar aceasta ar trebui să învețe să recunoască căile Sale ca fiind bune și drepte, ar trebui să se plece întotdeauna cu umilință în fața destinului său și să știe că un Tată iubitor este preocupat de bunăstarea copilului Său și că totul, chiar și lucrurile aparent nefavorabile, vor fi în beneficiul ființei umane, dacă aceasta nu se opune, dacă se lasă ghidată și, de asemenea, acceptă astfel de evenimente ca fiind corect recunoscute și aplicate de Tatăl pentru copilul Său. Și ar trebui să cedeze oricărui impuls interior care îl îndeamnă să acționeze diferit, pentru că astfel de impulsuri interioare sunt întotdeauna vocea Mea blândă cu care îl atrag și îl chem pe copil pe o altă cale, pe calea care îi va aduce cu adevărat succesul și care îl va conduce la țelul corect, la scopul vieții sale pământești. Voința omului este adesea diferită de voința Mea, și astfel căile sale nu sunt întotdeauna ale Mele.... Dar el posedă întotdeauna iubirea Mea, iar aceasta vrea doar să-l salveze, vrea să-l câștige pentru sine și, de aceea, îl va ghida întotdeauna pe om după cum este bine pentru el, dar nici măcar iubirea Mea nu-i forțează voința, pentru că este și rămâne liberă, deoarece ființa umană trebuie să se decidă în mod complet liber pentru Tatăl său din eternitate.....

Amin