• Zurück

Furcht vor dem Tode....

Das Tor zur Ewigkeit muß jede Seele durchschreiten, kein Mensch kann diesen Gang von sich abwenden, alle müssen den Erdenaufenthalt einmal vertauschen mit dem Aufenthalt im jenseitigen Reich.... alle müssen ihren schweren Erdenleib ablegen, weil nur die Seele jenes Reich betritt, alles Irdische aber zurückbleibt auf der Erde, auch wenn die Seele noch so stark damit verbunden ist. Doch sie kann jubeln und jauchzen beim Eingang in das jenseitige Reich, aber auch in größter Unglückseligkeit, in Not und Armut drüben anlangen, je nach dem Wandel, den der Mensch auf Erden geführt hat. Es kann der Aufenthalt im geistigen Reich auch das schönste Erdenleben verblassen lassen, dieses kann aber auch eingetauscht werden müssen gegen überaus finstere Umgebung, was die Seele auch zuvor schon fühlt und sich darum so lange wie möglich wehrt, den Körper zu verlassen. Doch alle Menschen stehen vor dieser Stunde, und niemand kann sich das Leben nur um einen Tag verlängern.... die Stunde des Abscheidens von dieser Erde ist vorgesehen seit Ewigkeit, und die Seele muß sich beugen dem göttlichen Gesetz. Aber sie hat es selbst in der Hand, den Übergang vom irdischen zum geistigen Reich sich herrlich zu gestalten, und dann wird sie die Stunde nicht erwarten können, da sie von dem schweren Erdenkleid befreit und in ein geistiges Kleid gehüllt wird, in dem sie sich nun frei und glückselig bewegen kann und ihrem Schöpfer und Vater Lob und Dank entgegenbringt, Der ihr dieses selige Los bereitet. Unwiderruflich kommt für jeden Menschen der Abruf von dieser Erde.... und der Tod bedeutet für die meisten Menschen Furcht und Schrecken, sie denken mit Unbehagen daran, und sie tun nichts, um diesen Schrecken loszuwerden.... weil sie nicht glauben, aber doch im tiefsten Innern sich fürchten vor der Todesstunde. Und sie werden das Unbehagen nicht eher loswerden, bis sie ernstlich mit sich selbst zu Gericht gehen, bis sie sich einmal Rechenschaft ablegen, ob und wie sie wohl bestehen könnten, wenn sie sich verantworten müßten.... Eine ernsthafte Selbstprüfung könnte sie veranlassen, sich zu wandeln, so zu leben, wie es Gottes Wille ist oder wie sie selbst es für recht erkennen.... und es wird in ihnen die Furcht vor der Todesstunde abnehmen, je mehr sie an sich arbeiten, auch wenn sie noch nicht recht zu glauben vermögen. Ein rechter und gerechter Lebenswandel schließt auch Liebewirken ein, und dann werden die Lehren des Glaubens nicht mehr so unannehmbar erscheinen; es beschäftigt sich der Mensch in Gedanken mit Fragen, die ihn zuvor nicht berührten.... weil der Wille, recht zu leben, schon ein Schritt näher ist zu Gott, an Den zu glauben ihm schwerfällt.... Jeder Mensch weiß es oder fühlt es, was recht und gerecht ist, und so er sich nur von seinem Gefühl mehr lenken läßt, wird er auch anders denken lernen.... er wird sich mehr mit seinem Abscheiden und dem Zustand nachher befassen, und er wird ruhiger seinem Ende entgegensehen, denn nun folgt er mehr seiner inneren Stimme, er handelt, wie er es für recht hält, und er lernet glauben.... Und dann findet er auch Gott, noch bevor seine Zeit beendet ist, und die Stunde des Todes hat für ihn auch den Schrecken verloren....

Amen

Frica de moarte....

Fiecare suflet trebuie să treacă prin poarta veșniciei, nici o ființă umană nu se poate abate de la această cale, toți trebuie să schimbe șederea lor pe Pământ cu șederea în împărăția de dincolo.... Toți trebuie să se debaraseze de trupul lor pământesc greu, pentru că numai sufletul intră în acea împărăție, dar tot ce este pământesc rămâne pe Pământ, chiar dacă sufletul este încă atât de puternic legat de el. Cu toate acestea, se poate bucura și exulta la intrarea în împărăția de dincolo, dar poate ajunge acolo și în cea mai mare nefericire, în greutăți și sărăcie, în funcție de viața ființei umane pe Pământ. Șederea în împărăția spirituală poate face ca și cea mai frumoasă viață pământească să pălească, dar aceasta poate fi schimbată cu un mediu extrem de întunecat, pe care sufletul îl simte deja dinainte și de aceea se împotrivește să părăsească trupul cât mai mult timp posibil. Cu toate acestea, toți oamenii se confruntă cu acest ceas și nimeni nu-și poate prelungi viața cu o singură zi.... ceasul plecării de pe acest Pământ a fost prevăzut din eternitate, iar sufletul trebuie să se supună legii divine. Dar are în propriile mâini să modeleze în mod glorios trecerea de la împărăția pământească la cea spirituală și atunci nu va mai putea aștepta ceasul în care va fi eliberat de greaua haină pământească și îmbrăcat într-o haină spirituală în care acum se poate mișca liber și fericit și poate aduce laude și mulțumiri Creatorului și Tatălui său care i-a pregătit această soartă fericită. În mod irevocabil, fiecare ființă umană este chemată să părăsească acest Pământ.... iar moartea înseamnă frică și teroare pentru majoritatea oamenilor, ei se gândesc la ea cu neliniște și nu fac nimic pentru a scăpa de această teroare.... pentru că nu cred, dar totuși se tem profund de ceasul morții. Și nu vor scăpa de această neliniște până când nu se vor examina cu seriozitate, până când nu vor da socoteală dacă și cum ar fi capabili să supraviețuiască dacă ar trebui să răspundă pentru aceasta..... O examinare serioasă de sine i-ar putea determina să se schimbe, să trăiască după voia lui Dumnezeu sau după ceea ce ei înșiși știu că este corect.... iar teama lor de ceasul morții se va diminua cu cât vor lucra mai mult asupra lor, chiar dacă nu sunt încă în stare să creadă corect. Un mod de viață corect și drept include și acțiuni de iubire, și atunci învățăturile de credință nu vor mai părea atât de inacceptabile; ființa umană se va ocupa în gând cu întrebări care înainte nu o atingeau.... pentru că voința de a trăi corect este deja un pas mai aproape de Dumnezeu, în Care îi este greu să creadă..... Fiecare persoană știe sau simte ceea ce este corect și drept, iar dacă se lasă ghidată mai mult de sentimentele sale, va învăța și să gândească altfel.... el va fi mai preocupat de plecarea sa și de starea de după, și va privi cu mai mult calm sfârșitul său, căci acum își va urma mai mult vocea interioară, va acționa așa cum consideră că este corect și va învăța să creadă.... Și atunci îl va găsi și el pe Dumnezeu chiar înainte de a i se sfârși timpul, iar ceasul morții își va fi pierdut și el teroarea pentru el.....

Amin