• Zurück

Gut und Böse.... Gesetz von Ewigkeit....

Auch das Böse ist von Mir zugelassen, jedoch niemals Mein Wille, denn das Böse widerspricht Meinem Gesetz von Ewigkeit, es ist eine verkehrte Willensrichtung, die von Mir abstrebt und etwas völlig Ungöttliches anstrebt.... einen Zustand, der gänzlich dem Urzustand des von Mir Geschaffenen widerspricht.... Gut und Böse anzustreben muß aber diesem von Mir Geschaffenen möglich sein, also muß Gut und Böse bestehen, will das Wesen vollkommen bleiben oder werden aus freiem Willen. Alles Meinem Gesetz von Ewigkeit Widersprechende ist böse, alles in Meiner ewigen Ordnung Verbleibende ist gut; daß aber das Wesen sein Verlangen nach jeder Richtung hin in sich spüren oder entwickeln kann, ist Mein Wille, und daß es jegliche Begierde in seinem Herzen empfinden kann, ist Mein Werk. Doch Meine Weisheit und Meine Liebe liegt dem zugrunde, daß Ich das Wesen so erschaffen habe, weil Ich es zur ewigen Seligkeit führen will und dies als Bedingung ein Zustreben zum Guten im freien Willen hat. Um Kraft entfalten zu können, muß auch ein Widerstand vorhanden sein.... um gut zu sein, muß der Mensch auch die Möglichkeit haben, schlecht sein zu können und gut werden oder bleiben aus eigenem Antrieb, ansonsten seine Vollkommenheit pur ein Werk Meiner Liebe wäre, der jedoch der höchste Grad mangelt, weil der freie Wille unerläßlich ist, der aber zuvor erprobt werden muß. Das Böse kann nimmermehr gut genannt und als von Mir ausgehend hingestellt werden, wenngleich Ich auch dem Bösen Raum gewähre, wenngleich Ich es zulasse. Böses Denken, böses Reden und böses Handeln steht außerhalb Meiner göttlichen Ordnung.... Würde ich es aber kraft Meines Willens verhindern, daß der Mensch böse denken, reden und handeln könnte, so wäre er kein freies, selbständiges und selbstwollendes Geschöpf, sondern lediglich ein Produkt Meiner Willenskraft, das aber niemals den Anspruch auf Vollkommenheit machen könnte. Ich aber will Mir vollkommene Geschöpfe bilden, die Ich mit Meiner Liebekraft durchstrahlen und also überaus selig machen will. Und dazu müssen sie die Willensprobe bestanden haben, aus eigenem Antrieb, im völlig freien Willen den höchsten Vollkommenheitsgrad anzustreben.... Und das bedingt auch die Möglichkeit, absinken zu können in den Zustand der Unvollkommenheit, der weitesten Entfernung von Mir. Mein Wille ist und bleibt bis in alle Ewigkeit gut, und was sich Meinem Willen freiwillig unterstellt, wird gut sein und bleiben; was Meinem Willen entgegenhandelt, zieht also das Böse vor, und Ich hindere es nicht, jedoch es beraubt sich selbst seiner Vollkommenheit, es besteht die Willensprobe nicht und muß, so es abgesunken ist auch in die tiefste Tiefe, unweigerlich wieder zur Höhe streben in freiem Willen, wenngleich es eine endlos lange Zeit dazu benötigt, um wieder in den Grad der Vollkommenheit zu gelangen, der Meine Nähe zuläßt. Und eben darum muß seinem Willen ein Spielraum gegeben werden, der ewigen göttlichen Ordnung muß zuwidergehandelt werden können, was Ich aber nimmermehr gutheißen kann und was auch nimmermehr Mein Wille ist. Darum wird Gut und Böse bestehenbleiben so lange, bis alles Geistige erlöst ist, d.h., bis alles aus Mir Hervorgegangene die Willensprobe abgelegt hat, im freien Willen das Gute, Göttliche anzustreben, bis es aus freiem Willen zu Mir gefunden hat und als höchst vollkommenes Wesen nun alle Wonnen der ewigen Seligkeit genießen kann....

Amen

Binele și răul.... Legea din veșnicie....

Răul este de asemenea permis de Mine, dar niciodată de voința Mea, pentru că răul contrazice legea Mea din eternitate, este o direcție greșită a voinței care se îndepărtează de Mine și se îndreaptă spre ceva cu totul neevlavios.... o stare care contrazice complet starea inițială a celor creați de Mine.... Dar trebuie să fie posibil ca acest creat de Mine să se străduiască spre bine și spre rău, deci binele și răul trebuie să existe dacă ființa vrea să rămână sau să devină perfectă de bunăvoie. Tot ceea ce contrazice legea Mea din eternitate este rău, tot ceea ce rămâne în ordinea Mea eternă este bine; dar faptul că ființa poate să simtă sau să își dezvolte dorința în orice direcție în interiorul ei este voința Mea, iar faptul că poate să simtă orice dorință în inima ei este opera Mea. Cu toate acestea, înțelepciunea și iubirea Mea stau la baza faptului că am creat ființa în acest fel pentru că vreau să o conduc spre beatitudinea eternă și aceasta are ca și condiție o aspirație spre bine în liberul arbitru. Pentru a putea dezvolta puterea trebuie să existe și rezistență.... Pentru a fi bună, ființa umană trebuie să aibă și posibilitatea de a fi rea și de a deveni sau de a rămâne bună din proprie inițiativă, altfel perfecțiunea sa ar fi pur și simplu o operă a iubirii Mele, care însă nu are cel mai înalt grad, deoarece liberul arbitru este indispensabil, iar acesta trebuie mai întâi testat. Răul nu poate fi niciodată numit bun și nu poate fi prezentat ca provenind de la Mine, deși Eu îi acord și răului spațiu, deși îl permit. Gândirea rea, vorbirea rea și acțiunea rea sunt în afara ordinii Mele divine.... Dacă, totuși, aș împiedica ființa umană să gândească, să vorbească și să acționeze rău în virtutea voinței Mele, ea nu ar mai fi o creatură liberă, independentă și cu voință proprie, ci doar un simplu produs al voinței Mele, care, totuși, nu ar putea pretinde niciodată că este perfectă. Dar Eu vreau să-Mi formez creații perfecte, pe care vreau să le impregnez cu puterea iubirii Mele și să le fac astfel extrem de fericite. Iar pentru aceasta ele trebuie să fi trecut testul voinței de a se strădui să atingă cel mai înalt grad de perfecțiune de bună voie, în deplină libertate de voință.... Iar pentru aceasta este nevoie și de posibilitatea de a putea coborî în starea de imperfecțiune, cea mai îndepărtată de Mine. Voința Mea este și va rămâne bună pentru eternitate și tot ceea ce se supune de bunăvoie voinței Mele va fi și va rămâne bun; cel ce acționează împotriva voinței Mele preferă, așadar, răul și Eu nu-l împiedic, însă, acesta se privează de perfecțiunea sa, nu trece testul voinței și, dacă s-a scufundat și în cea mai adâncă adâncime, trebuie inevitabil să se străduiască din nou să urce în mod liber, chiar dacă pentru aceasta este nevoie de un timp infinit de lung pentru a ajunge din nou la gradul de perfecțiune care permite apropierea Mea. Și tocmai din acest motiv voința sa trebuie să aibă o marjă de manevră, trebuie să fie posibil să acționeze contrar ordinii divine eterne, dar pe care Eu nu o pot aproba niciodată și care, de asemenea, nu este niciodată voința Mea. De aceea, binele și răul vor rămâne până când toate ființele spirituale vor fi răscumpărate, adică până când tot ceea ce a ieșit din Mine va fi trecut testul voinței de a tinde spre binele și divinul de bunăvoie, până când își va fi găsit drumul spre Mine de bunăvoie și, ca ființă suprem de perfectă, se va putea bucura acum de toate deliciile fericirii veșnice....

Amin