• Zurück

Gnade.... Geistiges Schauen.... Beglückender Zustand....

Es ist wie eine Offenbarung, wenn der Mensch die göttliche Gnade auf sich wirken läßt, wenn er der Einströmungen des göttlichen Geistes in sein Herz achtet und alle Erdenschwere von ihm abfällt. Es löst sich die Seele aus der Fessel des Körpers und nimmt geistige Gabe von oben entgegen. Sie schaut in das geistige Reich, sie lebt in einer anderen Welt, und was sie empfängt, ist lebendes, vollwahres Geistesgut. Es ist ihre Nahrung und darum unentbehrlich für ihr geistiges Wohl. Und so bleibt es das Herrlichste auf der Erde, in dieser Gnade zu stehen, und so der Mensch danach Verlangen trägt, hat er die Klippen des Erdenlebens überwunden, denn er gibt niemals mehr diese köstliche Gabe hin für irdische Freuden. Er wird niemals mehr davon Abstand nehmen wollen, so er einmal in das Reich des Lichtes Einblick genommen hat. Der Erdenweg zuvor ist trotz irdischer Freuden lichtlos gewesen, denn nimmer brachten ihm diese restlose Erfüllung seines Sehnens. Nun aber ist auch alles Leid ihm erträglich geworden, denn die Liebe des Vaters im Himmel hat ihn tausendfach entschädigt und ihm weit Herrlicheres geboten, als je die Erde ihm bieten kann. Und doch streben die wenigsten Menschen diese kostbarste Gabe an. Ihre Seelen müssen dazu einen Reifegrad erreicht haben, der sie die Herrlichkeiten bewußt empfinden läßt, denn einer noch sehr irdisch gesinnten Seele fehlt das Empfindungsvermögen für geistige Herrlichkeiten. Ihr könnte das geistige Reich erschlossen werden offensichtlich, sie würde wenig davon wahrnehmen, weil die dichten Hüllen, welche die Seele noch umlagern, ihr den Einblick in das geistige Reich verwehren.

Und so können nur jene Menschen diesen beglückenden Zustand erleben, die ihre Hüllen schon aufgelöst haben, die nun durch feinstes Empfinden fähig geworden sind, auch das zu erkennen, was ihre leiblichen Augen nicht sehen. Es kann dieses Vermögen sich bis zur klarsten Sicht entwickeln, es kann der Seele möglich sein, durch alles Materielle hindurch nur das Geistige zu schauen, und also wird ihr nun nichts mehr Geheimnis sein, sie wird das Verborgenste erschauen, und wissenden Herzens wird der Mensch im Leben stehen, der seine Seele so gestaltet hat, daß ihr geistiges Auge alles erblicken und dem Menschen vermitteln kann. Welche Gnade ein so bewußtes Versenken in das geistige Reich für den Menschen ist, das werdet ihr erst begreifen, so ihr selbst in dieses Reich eingegangen seid, ledig jeder Hülle, strahlend und in innigster Liebe zu eurem Schöpfer erglühend, Der das Herrlichste für euch bereitet hat und es allen Seinen Kindern zuwenden will....

Amen

Har. Viziune spirituală. Stare de fericire

Este ca o revelație atunci când o persoană permite harului divin să aibă efect asupra sa, când acordă atenție afluxului de spirit divin în inima sa și toate greutățile pământești cad de pe ea. Sufletul se eliberează din robia trupului și acceptă darurile spirituale de sus. Privește în împărăția spirituală, trăiește într-o altă lume, iar ceea ce primește sunt bunuri spirituale vii, pe deplin adevărate. Este hrana sa și, prin urmare, este indispensabilă pentru bunăstarea sa spirituală. Și astfel rămâne cel mai glorios lucru de pe pământ să trăiești în acest har, iar dacă ființa umană tânjește după el, va fi depășit capcanele vieții pământești, pentru că nu va mai renunța niciodată la acest dar prețios pentru plăcerile pământești. Nu va mai dori niciodată să se abțină de la ea după ce va arunca o privire în împărăția luminii. Calea pământească de dinainte a fost lipsită de lumină în ciuda bucuriilor pământești, căci acestea nu i-au adus niciodată împlinirea completă a dorinței sale. Dar acum toate suferințele au devenit suportabile pentru el, pentru că dragostea Tatălui din ceruri l-a compensat de o mie de ori și i-a oferit lucruri mult mai glorioase decât i-ar putea oferi vreodată pământul. Și totuși, foarte puțini oameni se străduiesc să obțină acest dar atât de prețios. Sufletele lor trebuie să fi ajuns la un grad de maturitate care să le permită să simtă în mod conștient gloria, căci un suflet încă foarte pământesc nu are capacitatea de a simți gloria spirituală. Împărăția spirituală i-ar putea fi, evident, accesibilă, dar ar percepe prea puțin din ea, deoarece învelișurile dense care încă înconjoară sufletul îi refuză o înțelegere a împărăției spirituale. E Astfel, pot trăi această stare de fericire doar acei oameni care și-au dizolvat deja carapacea, care au devenit capabili, prin cele mai fine senzații, să recunoască și ceea ce ochii trupești nu pot vedea. Această capacitate se poate dezvolta până la cea mai clară viziune, poate fi posibil ca sufletul să vadă doar spiritualul prin tot ceea ce este material, și astfel nimic nu va mai fi un secret pentru el, va vedea cele mai ascunse lucruri, iar ființa umană care și-a modelat sufletul astfel încât ochiul său spiritual să poată vedea totul și să transmită acest lucru ființei umane va sta în viață cu o inimă cunoscătoare. Nu veți înțelege ce har reprezintă pentru ființa umană o astfel de imersiune conștientă în împărăția spirituală decât atunci când veți fi intrat voi înșivă în această împărăție, dezbrăcați de orice carapace, radianți și strălucitori de iubire sinceră pentru Creatorul vostru, Care v-a pregătit cele mai glorioase lucruri și vrea să le dăruiască tuturor copiilor Săi.

Amin