• Înapoi

Actul de creație a ființelor spirituale....

Este voința Mea ca voi să deveniți lumină acolo unde în voi este încă întuneric. Oamenii care nu întreabă nu pot primi un răspuns, dar celor care vor să știe și se întorc la Mine Însumi le voi trimite și lor un răspuns, pentru ca ei să învețe să Mă recunoască în iubirea și înțelepciunea Mea și să-Mi dăruiască iubirea lor.... Actul de creație a ființelor spirituale a fost un proces spiritual care va putea fi înțeles de voi, oamenii, doar atunci când veți fi intrat voi înșivă în împărăția luminii. Atâta timp cât rămâneți pe Pământ, el nu vă poate fi arătat decât în linii mari, în funcție de capacitatea voastră de înțelegere. Cu toate acestea, ei nu se vor abate de la adevăr, dar le vor lipsi motivele mai profunde, precum și infinit de multe procese intermediare, care nu ar contribui nici pentru voi la iluminare. Dar puteți fi siguri că nu vă voi lăsa să intrați într-o gândire confuză, dacă doriți doar să fiți instruiți în adevăr. Când am creat prima ființă, am fost mișcat doar de gândul de a-Mi crea un vas destinat să primească forța Mea de iubire care curge mereu...., deoarece iubirea Mea nelimitată dorea să se dăruiască și să facă doar oameni fericiți.... Cu toate acestea, forța Mea de iubire a generat în mod constant creații spirituale de mai multe feluri. Și de aceea am vrut, de asemenea, să las să apară ceva care să-Mi corespundă Mie Însumi, deci o imagine a Mea. Și ceea ce am vrut s-a întâmplat.... A apărut lângă Mine o ființă de o perfecțiune supremă, în care Eu Însumi mă bucuram, care era de o frumusețe inexprimabilă, care era o imagine a Mea și care era acum pătrunsă de puterea Mea de iubire, astfel încât era, de asemenea, capabilă de o activitate creatoare nelimitată. La fel cum sursa Mea de forță a iubirii Mă determinase să formez un vas primitor în care ea să se poată revărsa, în această ființă au apărut voința și dorința de a folosi fluxul constant de forță a iubirii și de a lăsa, de asemenea, să iasă ființe din ea. De aici, același proces s-a repetat, căci am vrut să las această ființă creată pentru prima dată să participe la fericirea de neconceput de a da viață unor ființe de același fel, căci, ca "imagine" a Mea, era și ea animată de aceleași sentimente, deborda de iubire, iar forța pe care o trăgea în mod constant de la Mine nu lăsa ființa nici ea inactivă.... Avea un efect în chiar procesul de creare a nenumăratelor entități.... Ființele create acum nu puteau fi cu nimic diferite de cum a fost prima ființă creată de Mine.... ele erau spirite suprem de perfecte, radiante de lumină și copleșitoare, care corespundeau toate imaginii pe care Eu Însumi o creasem din Mine Însumi. Datorită influxului de putere din partea Mea, care a făcut posibil în primul rând actul de creare a acestor ființe, Eu Însumi am fost, prin urmare, și "creatorul" lor, chiar dacă voința primei ființe create a folosit mai întâi această putere a Mea. Prin urmare, toate ființele au apărut din Mine și din prima Mea imagine.... și aceeași putere creatoare era inerentă tuturor ființelor. Dar voința Mea era de asemenea activă în toate ființele create inițial, gazda spiritelor create inițial era înflăcărată de cea mai arzătoare iubire pentru Mine, deoarece focul Meu de iubire era elementul lor primar, deoarece erau produse ale celei mai pure iubiri și astfel toate ființele create erau legate pozitiv de Mine.... Timpuri nesfârșite au trecut într-o armonie fericită și un schimb constant de iubire.... și această stare nu trebuie să se fi schimbat. Dar apoi procesul de creație a luat o formă diferită.... care poate fi înțeleasă doar spiritual. Iar acest lucru a fost declanșat de dorința primei Mele ființe create, purtătoarea de lumină, de a Mă contempla pe Mine Însumi. Iubirea ființei pentru Mine a rămas neschimbată și de aceea a dorit să Mă contemple, deși avea conștiința că Eu, ca "centru de putere și lumină", nu puteam fi vizibil pentru cel creat de Mine, care ar fi trecut în neființă, având în vedere abundența luminii Mele, pe care cel creat de Mine, ca scânteie de lumină a Mea, ar fi putut să o perceapă.... ca o scânteie de lumină a Mea.... și, prin urmare, privirea nu a fost posibilă. Și pentru că nu Mă putea vedea, a fost izbit de gândul de a se face independent de Mine și, ca să zicem așa, de a se prezenta în fața mulțimii de spirite create inițial ca "creator".... un gând care a apărut în el ca urmare a dorinței, împotriva unei bune cunoașteri, de a Mă privi. Toate ființele posedau, de asemenea, liberul arbitru ca atribut al perfecțiunii care, totuși, era întotdeauna în conformitate cu voința Mea. Iar acest liber arbitru permitea și acea confuzie mentală.... Astfel, purtătorul de lumină, Lucifer, nu a fost împiedicat de Mine să își dirijeze greșit voința liberă. Dar și procesul de creație s-a oprit, adică, de îndată ce voința lui nu a mai fost în armonie cu a Mea, el s-a închis, ca să zic așa, în fața fluxului Meu de forță de iubire, însă întotdeauna doar temporar, căci rezistența lui era încă atât de mică încât iubirea a pătruns până la urmă și el s-a predat din nou complet Mie, ceea ce însemna acum și o furnizare nedisimulată de forță de iubire și, prin urmare, și o activitate creatoare nedisimulată. Dar gândurile greșite au continuat să apară în el, deoarece nu Mi le-a prezentat Mie Însumi și Eu aș fi putut să le resping.... Pentru că M-a deconectat temporar și nu a observat că își slăbea propria putere....

(16.3.1968) Pentru că, de îndată ce și-a slăbit legătura cu Mine prin gânduri greșit direcționate, s-a diminuat și afluxul de putere de iubire, dar nu și-a dat seama de acest lucru având în vedere nenumăratele mulțimi de spirite pe care le chemase deja la existență prin voința sa, folosind puterea Mea.... Trebuie subliniat de nenumărate ori că puterea Mea i-a permis să creeze ființele în primul rând și că dragostea lui pentru Mine a fost cea care i-a dat puterea în primul rând.... ceea ce face de înțeles că o scădere a iubirii lui a redus și aportul de putere. Și, din nou, fiecare ființă creată era, de asemenea, o dovadă a legăturii lui Lucifer cu Mine.... astfel, nicio ființă nu a putut să se nască atunci când Lucifer s-a despărțit în mod conștient de Mine, motiv pentru care toate ființele create sunt, de asemenea, partea Mea, deoarece ele sunt "tăria iubirii de la Mine". Și totuși, o mare parte din toate ființele create se despărțiseră de Mine.... Iar acest lucru justifică întrebarea dacă ființele au fost constituite diferit în substanța lor originară.... Eu am exteriorizat în mod independent o singură ființă din Mine Însumi.... Și această ființă a fost imaginea Mea. În consecință, ființele spirituale chemate acum la viață de această ființă trebuiau să corespundă din nou în totalitate cu Mine și cu imaginea Mea.... Erau aceleași creaturi perfecte care străluceau în cea mai înaltă lumină, căci numai cea mai înaltă perfecțiune putea ieși din ambele noastre iubire și voință, care erau orientate în mod complet egal.... Ființe care nu erau cu nimic inferioare purtătorului de lumină creat în primul rând.... Astfel, ele erau, de asemenea, extrem de puternice și străluceau de o dragoste arzătoare pentru Mine, chiar dacă nu Mă puteau vedea. Dar ele M-au recunoscut, pentru că Eu M-am revelat și lor prin Cuvânt. Era o nesfârșită oaste a acelor spirite care Mă lăudau în beatitudine supremă și Îmi cântau laudele, care erau gata să Mă slujească cu respect și care lucrau întotdeauna numai în voia Mea, deci erau imagini ale Mele. Și această oaste de spirite indescriptibil de binecuvântate ar fi trebuit să sporească și mai mult dragostea purtătorului de lumină pentru Mine.... Dar acum diferite senzații au început să se lupte între în el: El vedea ființele strălucind în glorie și acum cerea să Mă privească și pe Mine Însumi.... El se credea vizibil pentru ființe, superior Mie, și nu mai voia să Mă recunoască drept Cel din care a ieșit totul, deși știa că și el însuși provenea tot din Mine. Conștient de puterea care curgea prin el, a început să se detașeze de sursa puterii.... un proces care a durat o veșnicie, deoarece, de fiecare dată, dorința de beatificare îl îndemna spre Mine și, prin urmare, și-a tras și el forța din nou și din nou pentru a crea ființe mereu noi. Și astfel, și aceste ființe erau aceleași în substanța lor originară, și anume emanau forță de iubire de la Mine; dar îndepărtarea temporară de Mine a avut și ea o anumită influență asupra procesului de creație, în sensul că voința și iubirea acelor ființe se îndreptau mult mai mult spre creatorul lor decât spre Mine. Dar nu am căutat să influențez aceste ființe și nici pe purtătorul de lumină în mod diferit. Cu toate acestea, ele erau la fel de pline de lumină, Mă recunoșteau și ele ca fiind Creatorul lor și, prin urmare, au fost de asemenea capabile să ia decizia corectă în libertatea voinței atunci când li s-a cerut această mare decizie. (17.3.1958). Ființa Mea creată pentru prima dată era în contact cu toate ființele create de ea, așa cum Eu eram legat în mod inseparabil de toate ființele, deoarece forța iubirii Mele curgea prin ele dacă doreau să rămână în existență. Cu toate acestea, adversarul Meu a încercat în continuare să mențină legătura cu ființele sale create chiar și atunci când voința lor se îndepărtase deja de Mine, adică chiar și primele ființe spirituale au fost inspirate de el să se îndepărteze de Mine și, astfel, chiar și unele dintre ele au cedat ispitei sale, Lucifer le-a tras în jos în abis și pe cele ale căror cunoaștere ar fi trebuit să deteste cu adevărat rușinea planului său. Iar păcatul lor a fost chiar mult mai mare, de aceea calea de întoarcere este și ea mult mai dificilă, în timp ce majoritatea spiritelor create pentru prima dată au rămas alături de Mine atunci când adepții celui care acum este adversarul Meu s-au desprins de Mine. Rezistența secretă pe care Lucifer a început să Mi-o ofere a avut ca rezultat o armată nesfârșită de spirite create care s-au decis parțial pentru și parțial împotriva Mea atunci când le-a fost pus testul voinței. Pentru că rezistența a tulburat unitatea închisă până atunci.... aceeași voință, aceeași iubire nu mai conducea fosta Mea imagine, ea s-a scindat, iar această scindare era acum resimțită și de ființele care apăruseră din iubirea noastră, care erau acum asemenea creatorului lor, deși în crearea lor fusese implicată puterea Mea. Dar, întrucât această rezistență nu era încă prezentă în ființele spirituale care au venit pentru prima dată la viață, întrucât iubirea și voința purtătorului de lumină erau complet absorbite în Mine, din această iubire nu puteau ieși decât ființe care ne corespundeau complet, care erau adevărate imagini ale Mele în abundență radiantă de lumină și forță nelimitată, precum și imagini ale ființei pe care o făcusem să iasă din Mine în iubirea Mea.... și care, cu puține excepții, au rămas de asemenea cu Mine. Și în acestea din urmă a avut loc același proces ca și în cazul lui Lucifer: Acea voință liberă a fost dirijată greșit.... că au dorit să îl vadă pe Dumnezeul și Creatorul lor și au tras concluzii greșite din invizibilitatea Mea necesară, recunoscând ceea ce era "vizibil" pentru ele ca fiind "Dumnezeul" lor, care acum s-a înălțat el însuși și a atras la sine nenumărate ființe, care astfel au slăbit cu toții legătura cu Mine din propria lor voință și au căzut astfel în abis.... Toate ființele create străluceau odinioară de lumină și putere, deoarece nimic nu ar fi putut lua naștere fără fluxul Meu de putere de iubire. Diminuarea radiației de lumină a început abia odată cu diminuarea iubirii lui Lucifer pentru Mine, dar asta nu înseamnă că acele ființe ar fi fost lipsite de lumina cunoașterii, pentru că în momentul creării, puterea Mea de iubire a pătruns din nou și în ,,creatorul” tuturor ființelor; dar tocmai acele momente au devenit din ce în ce mai rare, până când el s-a ridicat de bunăvoie împotriva Mea și nu a mai putut primi nici un aport de putere, deoarece el însuși a respins-o crezând că este la fel de puternic ca și Mine.... Și acum starea lui spirituală s-a întunecat și ea. El.... care a fost cândva imaginea Mea.... a devenit antiteza Mea, el este complet opus în natura sa, s-a scufundat în cea mai mare adâncime și odată cu el și adepții săi în care își vede presupusa putere și tărie. Ființa cea mai înaltă, după ce a ieșit din iubirea Mea, s-a scufundat adânc pentru că și-a abuzat liberul arbitru, caracteristica originii divine.... Și fiecare ființă a fost liberă să-și îndrepte această voință spre Mine sau spre el, fiecare ființă a putut trece testul voinței pentru că fiecare ființă s-a aflat în lumina cunoașterii și a avut, de asemenea, puterea de a rezista îndemnului ,,creatorului” său.... Dar chiar și fiecare ființă căzută nu va pierde iubirea Mea, pentru că iubirea Mea a lăsat-o să ia ființă și iubirea Mea nu o va mai lăsa să piară niciodată, dar până când nu va renunța la rezistența sa nu va putea simți iubirea Mea și, prin urmare, va fi nenorocită. Dar rezistența sa va ceda și ea, iar ființa va căuta într-o zi iubirea Mea din nou și va lua în mod conștient calea întoarcerii la Mine.... Și atunci va recunoaște și ea iubirea Mea incomensurabilă, va recunoaște pe Dumnezeul și Creatorul ei în Iisus Hristos, în care Eu Însumi am devenit Dumnezeul vizibil pentru toate ființele, pe Care ele doreau să-L vadă și Care le-a pregătit calea de întoarcere la casa Tatălui....

Amin

L’Atto di Creazione degli esseri spirituali

E’ la Mia Volontà che vi venga luce dove è ancora buio in voi. Gli uomini che non chiedono non possono ricevere una risposta, ma coloro che desiderano sapere e si rivolgono a Me Stesso, a loro Io farò giungere anche la risposta, affinché imparino a riconoscere Me nel Mio Amore e Saggezza e donino a Me Stesso il loro amore. L’Atto di Creazione degli esseri spirituali è stato un processo spirituale, che a voi uomini sarà comprensibile solamente quando voi stessi sarete entrati nel Regno della Luce. Finché rimanete sulla Terra questo vi può essere mostrato solamente in contorni grossolani corrispondenti alla vostra capacità di comprensione. Tuttavia questi non deviano dalla Verità, ma tralasciano sia le motivazioni più profonde che anche gli infinitamente molti processi intermedi che non contribuirebbero nemmeno a donarvi illuminazione. Ma potete essere certi che Io non vi lascerò scivolare in pensieri confusi, voi che desiderate essere istruiti solamente nella Verità.

Nella Creazione del primo essere Mi ha mosso solo il Pensiero di crearMi un vaso che doveva accogliere la Mia Forza d’Amore che fuoriusciva continuamente, perché il Mio illimitato Amore voleva donarSi e sempre soltanto rendere felice. La Mia Forza d’Amore generava esclusivamente delle Creazioni spirituali di specie molteplice. Io volevo per questo far sorgere anche qualcosa che rispondesse a Me Stesso, quindi una Immagine di Me. E quello che Io volevo, avveniva – un essere nella massima perfezione stava accanto a Me, nel quale Io Stesso avevo la Mia Gioia, che era inesprimibilmente bello, che era una Immagine di Me Stesso e che ora veniva irradiato dalla Mia Forza d’Amore, in modo che era pure in grado di una attività creativa illimitata. Come Io ora ho indotto la Mia Fonte di Forza d’Amore a formarSi un vaso d’accoglimento in cui poterSi riversare, così sorse ora in questo essere la volontà ed il desiderio di utilizzare la Corrente di Forza d’Amore che gli affluiva continuamente ed a far sorgere pure da sé degli esseri.

Fu quindi lo stesso processo che ora si ripeteva, perché Io volevo far partecipe questo primo essere creato all’inafferrabile beatitudine a dare la Vita a degli esseri della stessa specie, perché come “Immagine” di Me Stesso era anche animato dalle stesse sensazioni, traboccava d’amore, e la Forza che ottenne costantemente da Me, non lasciò questo essere nell’inattività, e pronunciò in ogni processo del creare innumerevoli essenze. Ora questi esseri creati non potevano essere diversi da come era l’essere primo creato da Me Stesso, erano degli spiriti della massima perfezione, raggianti di luce ed ultrapotenti che corrispondevano tutti all’immagine che Io Stesso avevo esternato da Me. Mediante l’afflusso della Mia Forza, che da solo rendeva possibile l’Atto di Creazione di questi esseri, ero Io Stesso quindi anche il loro “Creatore”, benché soltanto la volontà dell’essere primo creato utilizzò questa Mia Forza. Tutti gli esseri quindi procedevano da Me e dalla Mia prima Immagine e tutti gli esseri avevano la stessa potenza creatrice. Ma in tutti gli esseri creati ur (primordialmente) era attiva la Mia Volontà, l’esercito degli spiriti creati ur era infiammato da un amore ardente per Me, perché il Fuoco del Mio Amore era il loro elemento ur, perché erano prodotti del purissimo Amore e quindi anche tutto il creato era positivo nei Miei confronti.

Dei tempi infiniti passarono nell’armonia più beata e costante scambio d’Amore e questo stato non avrebbe dovuto cambiare. Ma poi il processo del creare ha assunto un’altra forma – cosa che è da intendere soltanto spiritualmente. E questo è scaturito dal desiderio del Mio essere primo creato, del portatore di Luce, di contemplare Me Stesso. L’amore dell’essere per Me era ancora invariato e per questo desiderava contemplarMi, benché possedesse la conoscenza che Io come “Centro di Forza e di Luce” non potevo essere contemplato da ciò che era stato creato da Me, che sarebbe svanito in vista della Mia Pienezza di Luce, l’avrebbe consumato – quale scintilla di Luce di Me Stesso – e per questo un contemplare non era possibile. E dato che non Mi poteva contemplare, gli passò fulmineamente il pensiero di rendersi indipendente da Me e di rappresentarsi similmente come “Creatore stesso” all’esercito di spiriti creati ur – un pensiero, che sorse in lui come conseguenza del desiderio contro la conoscenza migliore di contemplarMi. Tutti gli esseri possedevano anche oltre all’attributo della perfezione la libera volontà, che era però sempre anche in coincidenza con la Mia Volontà. E questa libera volontà permise anche quella confusione di pensiero.

Dunque, da parte Mia il portatore di Luce, Lucifero, non è stato ostacolato ad indirizzare erroneamente la sua libera volontà. Ma anche il processo di creazione subì un blocco, cioè appena la sua volontà non era più in sintonia con la Mia, si chiuse ugualmente la Mia Corrente di Forza d’Amore, ma sempre soltanto temporaneamente, perché ancora la sua resistenza era minima, l’Amore passava ancora ed egli Mi si dedicò di nuovo pienamente, che significava ora anche apporto illimitato di Forza d’Amore e perciò anche illimitata attività creativa. Ma i pensieri sbagliati sorsero sempre di nuovo in lui, perché non li presentava a Me Stesso ed Io avrei potuto confutarglieli. Egli Mi escluse temporaneamente e non si accorse che egli stesso si indebolì nella sua forza.

Perché appena allentò il collegamento con Me mediante pensieri orientati erroneamente, anche l’afflusso di Forza d’Amore diminuì, cosa di cui egli non si rese conto in vista della innumerevole schiera di spiriti che aveva già chiamato in vita mediante la sua volontà e sotto l’utilizzo della Mia Forza. Deve essere sempre di nuovo evidenziato che solo la Mia Forza gli ha reso possibile la creazione degli esseri e che il suo amore per Me gli conferì la Forza per cui diventa comprensibile che una diminuzione del suo amore diminuiva anche l’apporto di Forza.

Ed ogni essere creato era nuovamente anche una dimostrazione del legame di Lucifero con Me – cioè non poteva più sorgere alcun essere, quando Lucifero si separò da Me coscientemente, per cui tutti gli esseri creati sono anche una Mia Parte, perché sono “la Mia Forza d’Amore”. E ciononostante una gran parte degli esseri creati era decaduta da Me. E questo giustifica la domanda se gli esseri erano costituiti diversamente nella loro sostanza ur.

Io ho esternato da Me un unico essere autonomo. Di conseguenza quindi questi esseri spirituali chiamati in vita dovevano ora corrispondere totalmente a Me ed alla Mia Immagine. Erano le stesse creature perfette, raggianti nella più sublime Luce, perché dall’Amore e la Volontà di Noi Due, che eravamo orientati totalmente uguali, poteva sorgere solamente della Massima Perfezione, esseri che in nessun modo erano da meno del portatore di Luce primo creato. Loro erano ugualmente oltremodo potenti e ardevano in caldo amore per Me, benché non riuscissero a contemplarMi. Ma loro Mi riconoscevano, perché Io Mi rivelavo anche a loro mediante la Parola. Era una schiera infinita di quegli spiriti che Mi glorificava nella più sublime beatitudine e Mi cantava lode; coloro che erano pronti a servirMi con riverenza e che operavano sempre soltanto nella Mia Volontà, quindi erano Immagini di Me Stesso. E questa schiera di spiriti indescrivibilmente beata avrebbe soltanto dovuto sempre di più aumentare l’amore del portatore di Luce per Me.

Ma ora cominciarono in lui a contendere differenti sentimenti: Egli vide la magnificenza degli esseri raggianti e pretendeva ora anche di contemplare Me Stesso. Egli credeva se stesso, come visibile agli esseri, superiore a Me, e non voleva più riconoscerMi come Colui da Cui era proceduto, benché sapesse che anche egli stesso ha avuto la sua origine da Me. Nella consapevolezza della sua Forza che fluiva in lui cominciò ad eseguire il distacco dalla Fonte di Forza – un processo che si estendeva attraverso delle Eternità, perché il desiderio di beatitudine lo spinse sempre di nuovo verso Me e per questo egli ottenne anche sempre di nuovo della Forza per la creazione di sempre nuovi esseri. E così anche questi esseri erano nella loro sostanza ur lo stesso, cioè Forza d’Amore irradiata da Me; ma il temporaneo distacco da Me aveva anche una certa influenza sul processo di creazione, mentre la volontà e l’amore di quegli esseri si rivolgevano molto di più al loro generatore che a Me, ma Io non cercai di influenzare diversamente né questi esseri né il portatore di Luce. Ma erano pieni di luce nella stessa misura, loro Mi riconoscevano pure come il loro Creatore e potevano perciò anche decidere giustamente nella libertà della loro volontà, quando questa grande decisione è stata richiesta da loro.

Il Mio essere primo creato aveva il collegamento con tutti gli esseri da lui generati, come anche Io ero collegato inseparabilmente con tutti gli esseri, perché la Mia Forza d’Amore li compenetrava se dovevano continuare ad esistere. Il Mio avversario cercava ora di mantenere il collegamento con tutto ciò che era creato da lui anche quando aveva già distolto la volontà da Me – cioè anche i primi esseri spirituali venivano stimolati da lui a distogliersi da Me, e quindi anche alcuni singoli di loro cedevano alla sua tentazione, Lucifero trascinò anche quelli nell’abisso la cui conoscenza avrebbe dovuto veramente anche aborrire l’abominio del suo piano. Ed il loro peccato era di gran lunga maggiore, la via del ritorno è per questo anche molto più difficile, mentre però il maggior numero degli spiriti primi creati rimase con Me, quando il seguito dell’oramai Mio avversario si staccò da Me.

La resistenza segreta che Lucifero cominciò ad opporMi aveva per conseguenza che un esercito infinito di spiriti creati si decise in parte per, in parte contro di Me, quando a loro venne posta la prova di volontà. Perché la resistenza disturbava l’unione finora contratta, la stessa volontà, lo stesso amore non dominavano più la Mia Immagine di un tempo, si spaccò, e questa spaccatura venne ora percepita anche dagli esseri proceduti dal nostro Amore, che ora erano costituiti come il loro generatore, benché la Mia Forza avesse partecipato alla loro creazione. Ma dato che negli esseri spirituali sorti come primi nella vita quella resistenza non era ancora presente, dato che l’amore e la volontà del portatore di Luce si erano totalmente fusi in Me, da questo amore potevano sorgere solamente degli esseri che corrispondevano in tutto a noi, che erano fedeli immagini di Me Stesso nella Pienezza di Luce raggiante e Forza illimitata, come anche immagini dell’essere, che Io avevo esternato da Me nel Mio Amore e che sono rimasti anche con Me al di fuori di poche eccezioni. E negli ultimi si svolse lo stesso processo come in Lucifero; che la libera volontà si orientò erroneamente che desideravano contemplare il loro Dio e Creatore e traevano false conclusioni dalla Mia necessaria invisibilità, riconoscendo ciò che era per loro “visibile” come loro “dio”, che egli stesso ora si arrogò e trascinò con sé innumerevoli esseri i quali sciolsero volontariamente ogni legame con Me e perciò precipitarono nell’abisso.

Tutti gli esseri creasti risplendevano una volta nella Luce e Forza, perché senza la Mia Corrente d’Amore nulla avrebbe potuto venire all’esistenza. L’irradiazione diminuita di Luce cominciò solamente con il calo d’amore di Lucifero per Me, cosa che però non significa che a quegli esseri sarebbe mancata la luce della conoscenza, perché al momento della Creazione la Mia Forza d’Amore affluiva di nuovo anche al generatore dell’essenziale; ma quei momenti diventavano sempre più rari, finché egli si distolse volontariamente da Me ed ora non poteva più ricevere nessun apporto di Forza, perché egli stesso la rigettò nella credenza di essere forte come Me. Ed ora si rabbuiò anche il suo stato spirituale. Egli che un tempo fu la Mia Immagine – egli è diventato il Mio polo opposto, egli è nel suo essere totalmente contrario, è sprofondato nell’abisso più estremo e con lui il suo seguito, nel quale vede la sua presunta potenza e forza. L’essere più alto, proceduto dal Mio Amore, è sprofondato molto in basso perché ha abusato della sua libera volontà, il segno dell’origine divina. Ed ogni essere era libero di orientare questa volontà verso Me oppure verso lui, perché ogni essere stava nella Luce della conoscenza e disponeva anche di forza di opporre resistenza alla spinta del suo generatore. Ma anche ogni essere caduto non perderà il Mio Amore, perché il Mio Amore lo ha fatto sorgere ed il Mio Amore non lo lascia perdere mai in eterno, ma se non rinuncia alla sua resistenza, non sarà in grado di percepire il Mio Amore e sarà per questo infelice. Ma anche la sua resistenza diminuirà e l’essere una volta cercherà di nuovo il Mio Amore e farà consapevolmente la via del ritorno a Me. Ed allora riconoscerà anche il Mio incommensurabile Amore, riconoscerà il suo Dio e Creatore in Gesù Cristo, nel Quale Io Stesso sono diventato per tutti gli esseri Il Dio visibile, il Quale desideravano vedere ed il Quale ha preparato per loro la via del ritorno nella Casa Paterna.

Amen