• Înapoi

Răscumpărarea de sine.... Numai cu Iisus Hristos....

Nimeni nu se va putea răscumpăra pe sine din propriile forțe, și totuși depinde numai de voința sa dacă viața pământească îi aduce unei persoane răscumpărarea completă din starea de legare care a fost rezultatul apostaziei anterioare față de Dumnezeu. Răscumpărarea înseamnă, prin urmare, eliberarea de sub puterea Satanei, care a separat ființele spirituale de Dumnezeu, care le-a lăsat să devină păcătoase și nefericite. A fost imposibil pentru ființele spirituale, odată căzute, să realizeze această răscumpărare pe cont propriu până când Iisus Hristos a coborât pe Pământ pentru a realiza această lucrare ca ființă umană. El s-a ridicat ca un adversar împotriva lui Satana și l-a învins, adică voința Sa a fost atât de puternică încât i-a rezistat, încât a desfășurat iubirea ca parte a lui Dumnezeu în Sine într-o asemenea măsură încât adversarul lui Dumnezeu a devenit neputincios, deoarece iubirea este tărie de la Dumnezeu.

Este posibil ca fiecare ființă umană să aprindă această iubire, astfel că fiecare ființă umană ar putea, de asemenea, să se răscumpere dacă ar vrea..... Dar tocmai această voință este slăbită de păcatul trecut, ființa umană este inferioară adversarului lui Dumnezeu și propria sa putere nu este suficientă pentru a se elibera de el, deoarece voința de a iubi este prea mică ca moștenire de la cel care este lipsit de orice iubire. Dar, prin Iisus Hristos, ființa umană a fost pusă în stare să-și sporească voința de a iubi, de îndată ce se folosește de harul actului de mântuire, de îndată ce Îl are ca sprijin pe El, Care a murit pentru ea pe cruce și a plătit cu sângele Său prețul de cumpărare pentru toate sufletele față de adversarul lui Dumnezeu..... Acesta din urmă nu-l mai poate ține acum legat, dacă ființa umană vrea să se elibereze. Astfel, răscumpărarea ființei umane pe Pământ este cu siguranță o lucrare a voinței libere, care, totuși, devine activă în direcția cea bună doar atunci când Iisus Hristos este chemat în ajutor ca Răscumpărător al umanității. Atunci ființa umană se răscumpără pe sine, lucru pe care nu-l poate face fără Iisus Hristos, deoarece Satana îl are încă în puterea sa, a cărei putere a fost frântă doar de Iisus, astfel că ființa umană trebuie să stea în spatele Lui pentru a ieși din puterea lui Satana. Răscumpărarea de sine fără Iisus Hristos este o imposibilitate, dar cu El se poate foarte bine realiza, însă ființa umană trebuie mai întâi să adune voința de a se elibera, altfel nici măcar Răscumpărătorul divin nu poate săvârși lucrarea de răscumpărare în ea, deși a murit pentru toți oamenii pe cruce. Cu toate acestea, nicio ființă umană nu este împiedicată să se folosească de binecuvântările dobândite de el, motiv pentru care întreaga umanitate participă și ea la actul de mântuire al lui Hristos, dar aceasta nu înseamnă că oamenii vor fi răscumpărați împotriva voinței lor.... (18. 4.1951) Ei pot să se dăruiască în mod liber lui Iisus Hristos, dar și să rămână credincioși lui Satana, care, într-o anumită măsură, a participat la crearea lumii spirituale, deoarece a luat forța pentru aceasta de la Dumnezeu, dar a folosit această forță după voia sa și astfel a pus în ființe și o rezistență voluntară împotriva lui Dumnezeu, din care Iisus Hristos vrea să-i răscumpere prin iubirea Sa nespus de mare.... Actul mântuirii a fost săvârșit pentru toți, dar nici o ființă nu este răscumpărată cu forța, ci trebuie să fie de bunăvoie răscumpărată prin sângele lui Iisus Hristos.... în caz contrar, lucrarea de răscumpărare a fost înfăptuită în zadar pentru această ființă, deoarece ea încă îl recunoaște pe Domnul său în Satana și nu are nici o dorință de a scăpa de puterea lui....

Amin

Auto-salvação.... Apenas com Jesus Cristo....

Ninguém será capaz de se redimir pelos seus próprios esforços, e no entanto depende apenas da sua vontade se a vida terrena traz a uma pessoa a completa redenção do estado de vinculação que foi o resultado da sua apostasia passada de Deus. Redenção significa, portanto, libertação do poder de Satanás, que separou os seres espirituais de Deus, que os deixou tornar-se pecadores e infelizes. Era impossível para os seres espirituais outrora caídos alcançar esta redenção por si mesmos até Jesus Cristo descer à terra para realizar este trabalho como ser humano. Levantou-se como adversário contra Satanás e derrotou-o, ou seja, a sua vontade era tão forte que lhe resistiu, que desenvolveu o amor como parte de Deus em si mesmo, a tal ponto que o adversário de Deus se tornou impotente, porque o amor é a força de Deus.

Cada pessoa é capaz de acender este amor, assim cada pessoa poderia também redimir-se se quisesse.... Mas precisamente esta vontade é enfraquecida pelo pecado passado, o ser humano é inferior ao adversário de Deus e a sua própria força não é suficiente para se libertar dele, porque a vontade de amar é demasiado pequena como herança daquele que é desprovido de todo o amor. Mas através de Jesus Cristo o ser humano foi capaz de aumentar a sua vontade de amar assim que se valha da graça do acto de Salvação, assim que O tem como Seu apoio, Que morreu por Ele na cruz e pagou o preço de compra de todas as almas ao adversário de Deus com o Seu sangue..... Este último já não pode mantê-lo preso se o ser humano se quiser libertar. Assim, a redenção do ser humano na terra é certamente uma obra de livre vontade que, contudo, só se torna activa na direcção certa quando Jesus Cristo é chamado a pedir ajuda como o Redentor da humanidade. Então o ser humano redime-se, o que não pode fazer sem Jesus Cristo, já que Satanás ainda o tem em seu poder, cujo poder só foi quebrado por Jesus, pelo que o ser humano tem de ficar atrás dele para sair do poder de Satanás. A auto-redenção sem Jesus Cristo é impossível, mas com Ele pode muito bem ser alcançada, mas o ser humano tem primeiro de reunir a vontade de se libertar, caso contrário nem o divino Redentor pode realizar nele a obra da redenção, mesmo que Ele tenha morrido por todas as pessoas na cruz. No entanto, nenhum ser humano é impedido de fazer uso das bênçãos por Ele adquiridas, razão pela qual toda a humanidade também participa no acto de Salvação de Cristo, mas isto não significa que as pessoas serão redimidas contra a sua vontade.... (18. 4.1951) Podem entregar-se livremente a Jesus Cristo, mas também permanecer fiéis a Satanás, que até certo ponto participou na criação do mundo espiritual porque ele tirou de Deus a força para ele, mas usou a força de acordo com a sua vontade e assim também colocou resistência voluntária contra Deus nos seres, dos quais Jesus Cristo quer redimi-los através do Seu maior que grande amor.... O acto de Salvação foi realizado para todos, mas nenhum ser é redimido à força, mas deve ser de sua própria vontade para ser redimido através do sangue de Jesus Cristo.... caso contrário o acto de Salvação foi realizado em vão por este ser, porque ainda reconhece o seu Senhor em Satanás e não tem qualquer desejo de escapar ao seu poder...._>Ámen