• Înapoi

Lumina - umbra morții.... Lumină orbitoare - ajutorul lui Dumnezeu prin boală și suferință....

Oricine nu se simte impresionat de Cuvântul Meu stă în umbra morții, nu recunoaște lumina pentru că își închide ochii în mod conștient, pentru că preferă întunericul și astfel refuză accesul luminii. El își ține privirea îndreptată spre lume, de unde voiajorii sclipesc în permanență și îi orbesc ochii, astfel încât nu vede lumina blândă care radiază din împărăția spirituală sau o ignoră de dragul luminii lumești. Tot ceea ce este pământesc îl captivează, iar dacă un mesager al luminii se apropie de el cu Cuvântul Meu care îi sugerează să învingă lumea, să renunțe la bunurile pământești de dragul mântuirii sufletului, atunci el se va îndepărta fără să vrea, pentru că viața sufletului nu este un concept pentru el, pentru că nu vrea să renunțe la lume, pentru că se simte confortabil în ea; și astfel se va apropia de moartea spirituală. Cuvântul Meu i-ar putea aduce comori spirituale, Cuvântul Meu i-ar putea da o lumină care să-i atingă în mod benefic sufletul, Cuvântul Meu l-ar putea trezi la viața veșnică, dar el este sclavul lumii și caută și dorește doar ceea ce creează confort pentru trupul său. Rămâne întuneric în el, în ciuda luminii orbitoare a lumii.... Din acest motiv, vreau să-l ajut să învețe să disprețuiască lumea, arătându-i și bunurile ei ca fiind efemere și lipsite de valoare, lăsându-i și trupul să slăbească și arătându-i sfârșitul trupului său. Las, de asemenea, ca ceea ce pare cel mai de dorit pentru om să se deterioreze și să se reducă la nimic, las omul să experimenteze greutățile și necazurile pământești, să suporte suferința și boala și îl fac să înțeleagă că lumea nu îl va ajuta. Permit ca omul să cadă de pe înălțimile pământești, ca sărăcia să înlocuiască marile bogății, întotdeauna doar cu scopul ca el să învețe să recunoască inutilitatea și efemeritatea a ceea ce își dorește și, de fiecare dată, aduc Cuvântul Meu aproape de el, astfel încât să caute și să găsească în el un substitut pentru ceea ce a pierdut pe Pământ.... Îl las să intre în întunericul în care nu mai strălucește nicio lumină orbitoare, pentru ca el să vadă lumina blândă de sus și să se întoarcă spre ea, pentru ca el să scape din noaptea morții spre lumina vieții.... Și iată de ce suferința nu va înceta niciodată pe Pământ, pentru că mereu și mereu vreau să atrag la Mine oameni care sunt încă departe de Mine și supuși prințului lumii, dar al căror curs al vieții se va încheia curând fără să fi adus sufletului succesul pentru care s-a întrupat pe Pământ. Și las o lumină să strălucească pretutindeni în întuneric, iar oricine se lasă iradiat de strălucirea ei blândă va fi transferat mai întâi din întuneric în amurg, îi va face bine, iar dorința de lumină va crește în el.... Cuvântul Meu îi va atinge inima, îl va recunoaște ca pe un Cuvânt al unui Tată iubitor, ca pe singura cale spre viață, iar din umbra morții sufletul său va intra în țara luminii, în viața veșnică....

Amin

Luz - sombra da morte.... Luz Ofuscante - Ajuda de Deus Doença e Sofrimento....

Quem não se sente impressionado pela Minha Palavra fica à sombra da morte, não reconhece a luz porque fecha conscientemente os olhos, porque prefere a escuridão e assim nega o acesso à luz. Ele mantém o seu olhar dirigido para o mundo a partir do qual a vontade - os desejos - piscam constantemente e cegam o seu olhar para que não veja a luz suave que irradia do reino espiritual ou que a ignore em nome da luz do mundo. Tudo o que é terreno leva-o cativo, e se um mensageiro de luz se aproxima dele com a Minha Palavra que lhe sugere que vença o mundo, que renuncie aos bens terrenos em nome da salvação da alma, então ele irá afastar-se involuntariamente porque a vida da alma não é um conceito para ele, porque ele não quer desistir do mundo, porque se sente confortável nele; e assim aproximar-se-á da morte espiritual. A Minha Palavra poderia ganhar-lhe tesouros espirituais, a Minha Palavra poderia dar-lhe uma luz que tocasse vantajosamente a sua alma, a Minha Palavra poderia despertá-lo para a vida eterna, mas ele é um escravo do mundo e apenas procura e deseja o que cria conforto para o seu corpo. Permanece escuro nele apesar da luz deslumbrante do mundo.... Por esta razão, quero ajudá-lo a aprender a desprezar o mundo, mostrando-lhe também os seus bens como impermanentes e sem valor, deixando também que o seu corpo se enfraqueça e mostrando-lhe o fim do seu corpo. Deixo também que o que parece mais desejável para o ser humano se deteriore e não dê em nada, deixo que o ser humano experimente dificuldades e angústias terrenas, suporte sofrimento e doença e faço-o compreender que o mundo não o ajudará. Permito que o ser humano caia das alturas terrenas, que a pobreza substitua a grande riqueza, sempre com a única finalidade de que ele aprenda a reconhecer a inutilidade e a impermanência do que deseja, e uma e outra vez aproximo a Minha Palavra para que ele procure e encontre nela um substituto para o que perdeu na.... Deixei-o entrar na escuridão onde já não brilha nenhuma luz ofuscante, para que ele veja a luz suave do alto e se volte para ela, para que escape da noite da morte para a luz da vida.... E é por isso que o sofrimento nunca cessará na terra, porque uma e outra vez quero atrair para Mim pessoas que ainda estão longe de Mim e sujeitas ao príncipe do mundo, mas cujo curso de vida em breve chegará ao fim sem ter trazido à alma o sucesso por cujo bem ela se encarna na terra. E deixo uma luz brilhar por toda a parte na escuridão, e quem se deixar irradiar pelo seu brilho suave será primeiro transferido da escuridão para o crepúsculo, isso far-lhe-á bem, e o desejo de luz crescerá nele.... A minha Palavra tocará o seu coração, reconhecê-la-á como uma Palavra de Pai amorosa, como o único caminho para a vida, e da sombra da morte a sua alma entrará na terra da luz, na vida eterna...._>Ámen