• Înapoi

Ceasul morții.... Explicație pentru suferință....

Nu știți niciodată care va fi sfârșitul vostru și, de aceea, ar trebui să apelați zilnic la mila lui Dumnezeu pentru a se întoarce la voi în ceasul morții. Chiar dacă trăiți în conformitate cu voia lui Dumnezeu, sfârșitul vostru poate fi unul dificil dacă este menit să vă purifice complet și să vă facă liberi pentru eternitate. Înțelepciunea și dragostea lui Dumnezeu se aplică până în ultimul ceas pe acest Pământ, iar dacă sufletele voastre sunt încă capabile să se schimbe, vi se va da încă ocazia în ceasul morții. Și de aceea, oamenii supuși lui Dumnezeu trebuie adesea să sufere fizic, iar oamenii nu pot găsi o explicație pentru aceasta, pentru că nu sunt capabili să recunoască iubirea lui Dumnezeu în ea, și totuși, iubirea divină le oferă oamenilor această suferință pentru că este cel mai bun mijloc de maturizare care, într-un timp scurt, poate totuși să câștige sufletului gradul care permite luminii să strălucească în lumea de dincolo, iar sufletul îi mulțumește Creatorului său atunci când a devenit liber și recunoaște marea iubire și milă a lui Dumnezeu. Și astfel, orice suferință trebuie privită ca o dovadă a iubirii lui Dumnezeu, și chiar și sfârșitul este unul fericit dacă este însoțit de suferință, chiar dacă ființei umane nu i se pare așa, căci sufletul se desprinde cu siguranță de trup cu durere, dar se ridică imediat în împărăția spiritelor fericite, părăsește Pământul nu numai fizic, ci și spiritual, și ia cu el și substanțele mature ale trupului, căci fiecare grad de suferință pe Pământ dizolvă învelișul care încă mai înconjoară sufletul. Și binecuvântată este ființa umană care poate să se elibereze complet de substanțele spirituale imature în timp ce se află încă pe Pământ.... a folosit viața pământească pentru răscumpărare și nu se mai răzvrătește împotriva voinței lui Dumnezeu. În ceasul morții, el se va lupta cu siguranță pentru pacea sufletului, dar nu va simți niciodată că suferința fizică este nejustificată, deoarece sufletul său știe că va avea un sfârșit, că și suferința fizică are un sfârșit și că sufletul își va trage foloase din ea, chiar dacă atunci nu va mai fi capabil să transmită această cunoaștere trupului. Dar trupul se separă de suflet de îndată ce simte perfecțiunea acestuia, pentru că atunci își îndeplinește sarcina de a fi acordat o ședere acestui suflet. Ceasul morții poate fi dificil pentru voi toți, dar poate fi și o adormire fericită pentru voi, pentru a vă trezi apoi în împărăția luminii, atunci când nu mai are nevoie de suferință, când a găsit deja unirea cu Dumnezeu pe Pământ și El îl ia acum acasă în împărăția Sa, în casa Tatălui vostru, pentru a vă face fericiți. Dar nu știți care va fi sfârșitul vostru și de aceea cereți-i lui Dumnezeu milă, cereți-i harul și puterea, dacă Dumnezeu vă mai cere suferință, și veți îndura și voi ceasul morții, doar trupul va suferi, dar sufletul va părăsi trupul plin de bucurie și se va înălța în sferele de lumină....

Amin

L’ora della morte – Spiegazione per le sofferenze

Voi non sapete mai come è la vostra fine e perciò dovreste invocare ogni giorno la Misericordia di Dio che si rivolga a voi nell’ora della morte. Anche quando vivete secondo la Volontà di Dio la vostra fine può essere difficile, se deve servire a togliervi totalmente le scorie ed a liberarvi per l’Eternità. La Sapienza e l’Amore di Dio sono per voi fino all’ultima ora su questa Terra e se le vostre anime sono ancora capaci di cambiare, ve ne viene data ancora la possibilità nell’ultima ora. E perciò degli uomini sovente dediti a Dio devono soffrire fisicamente e gli uomini non ne trovano una spiegazione, perché non sono in grado di riconoscere in questo l’Amore di Dio. E ciononostante l’Amore divino da agli uomini questa sofferenza, perché è il migliore mezzo di maturazione, che in un breve periodo può procurare all’anima ancora quel grado che permette la trasparenza di radiazione di Luce nell’aldilà e l’anima ringrazia il suo Creatore, quando è diventata libera e riconosce il grande Amore e la Misericordia di Dio. E così tutte le sofferenze devono essere considerate come una dimostrazione d’Amore di Dio e persino la fine è beata se accompagnata da sofferenza, benché agli uomini non sembri così, perché l’anima si stacca con dolori dal corpo, ma si eleva subito in Alto nel Regno degli spiriti beati, lei non lascia la Terra soltanto fisicamente, ma anche spiritualmente e porta con sé anche le sostanze maturate del corpo, perché ogni grado di sofferenza sulla Terra scioglie l’involucro che avvolge ancora l’anima. E beato l’uomo, che ancora sulla Terra riesce a liberarsi definitivamente dallo spirituale immaturo, egli ha usata la vita terrena per la liberazione e non si ribella nemmeno più contro la Volontà di Dio. Nell’ora della morte lotterà bensì per la pace dell’anima, ma non percepirà mai la sofferenza corporea come ingiustificata, perché la sua anima sa che arriva la fine, che anche la sofferenza corporea ha una fine e che l’anima ne trae il suo vantaggio, anche quando non è più in grado di trasmettere al corpo questa conoscenza. Ma il corpo si separa dall’anima, appena percepisce la sua perfezione in avvicinamento, perché allora il suo compito per aver concesso la permanenza a quest’anima è compiuto. L’ora della morte può essere difficile per tutti voi, ma può essere per voi anche un beato addormentarsi, per poi risvegliarsi nel Regno di Luce, quando non avete più bisogno di sofferenza, quando l’anima ha già trovato sulla Terra l’unificazione con Dio ed Egli ora la porta a Casa nel Suo Regno, nella vostra Casa del Padre, per rendervi beati. Ma voi non sapete com’è la vostra fine e perciò chiedete a Dio Misericordia, chiedete a Lui la Sua Grazia e Forza, se Dio richiede per voi ancora della sofferenza, e sopporterete anche l’ora della morte, soffrirà solamente il corpo, ma l’anima uscirà dal corpo piena di gioia per librarsi nelle sfere di Luce.

Amen