• Înapoi

Lucrarea de iubire.... Începutul răscumpărării....

Fiecare persoană ar trebui să contribuie cu partea sa la răscumpărare și poate face acest lucru și dacă dă un exemplu de viață plină de iubire. Căci, procedând astfel, el îi încurajează și pe semenii săi să ducă o viață de iubire, de îndată ce iubirea îi este arătată în orice moment. Numai iubirea este răscumpărătoare și numai atunci omenirea poate fi eliberată de suferința sa spirituală și pământească, dacă se decide să ducă o viață de iubire. Acest lucru va dezlega învelișul sufletului și, în același timp, poate fi atenuată și suferința de pe Pământ, care este adesea un mijloc de a stimula ființa umană să ducă o viață de iubire. Dar oamenii nu țin cont de îndemnuri și avertismente, ei continuă să rămână nemiloși, gândurile și acțiunile lor sunt departe de iubire și astfel își creează o soartă insuportabilă pe Pământ, ei înșiși sunt cauza suferinței și a mizeriei, direct prin lipsa lor de bunătate și indirect că au nevoie de un antidot ascuțit pentru a se schimba. Dar dacă ființa umană individuală se străduiește să trăiască o viață de iubire, ea va alunga suferința pentru sine și pentru cei din jur, căci Dumnezeu o va reduce pentru că se va apropia tot mai mult de ea în aceeași măsură în care ființa umană practică iubirea, pentru că acum va ține departe de ea suferința sau o va ajuta să o suporte dacă este necesar pentru binele sufletelor semenilor săi. Și fiecare lucrare de iubire îl atrage pe Dumnezeu, cu fiecare lucrare de iubire ființa umană își creează o armă împotriva suferinței, o poate acum depăși cu ușurință și astfel recunoaște tot mai mult puterea iubirii. Dar mai presus de toate, o viață de iubire desface învelișul care încă înconjoară sufletul.... Și aceasta este răscumpărarea incipientă.... el se face capabil să primească radiația lui Dumnezeu, spiritul său, dă viață spiritului din el însuși, se rupe învelișul care împiedica o apropiere între spirit și suflet.... Dacă o persoană trăiește o viață de iubire pentru semenii săi, atunci scânteia spirituală din ea se poate conecta cu emanația lui Dumnezeu, iar acolo unde acest lucru poate funcționa, scânteia spirituală din sufletul semenilor săi va încerca, de asemenea, să străpungă învelișul său, îndemnând persoana să facă fapte bune și încercând să se facă auzită.... Astfel, un exemplu bun va inspira întotdeauna imitația, căci aceasta este forța iubirii, forța spiritului care se trezește prin iubire și care este în permanență activă și care caută, de asemenea, să ia contact cu scânteia spirituală din semenii săi. Căci scânteia spirituală din ființa umană face parte din Dumnezeu, iar tot ceea ce este divin tinde spre celălalt; dar acolo unde divinul pătrunde în ființa umană, există și răscumpărare.... Sufletul legat de Pământ devine liber, se leapădă de toate cătușele și se apropie din nou de starea sa inițială, starea de libertate deplină.... Și numai iubirea poate aduce acest lucru.... Prin urmare, fiecare ființă umană ar trebui să practice doar iubirea, pentru a se binecuvânta pe sine și pe aproapele său.... El ar trebui să dea un exemplu bun și să știe că nu numai că va rupe legăturile sufletului, dar va reduce și suferința pământească, dar că o creștere a lipsei de bunătate înseamnă și o creștere a suferinței pământești și că omenirea va cădea într-o stare spirituală din ce în ce mai întunecată, din care nimic altceva decât iubirea nu o poate răscumpăra....

Amin

Activité d'amour – le début de la Libération

Chaque homme doit contribuer pour sa part à la Libération et il peut le faire si seulement il montre l’exemple d'une vie dans l'amour, parce qu'avec cela il pousse le prochain à mener une vie dans l'amour lorsque l’amour est toujours présent. Seulement l'amour rachète et l'humanité peut être libérée de son oppression animique et terrestre seulement, lorsqu’elle se décide pour une vie dans l'amour. Cela procure à l'âme un relâchement de son enveloppe et en même temps la misère sur la Terre peut être adoucie, ce qui est souvent un moyen pour stimuler les hommes à une vie d'amour. Mais les hommes ne prennent pas à cœur les Avertissements et les mises en garde, ils continuent à rester dans leur désamour, leurs pensées et leurs actes sont très loin de l'amour et eux-mêmes se créent sur la Terre une sort insupportable, eux-mêmes sont les auteurs des souffrances et des besoins à travers leur désamour, directement et indirectement ils nécessitent un remède puissant pour changer. Mais si chaque homme s’efforçait de mener un chemin de vie dans l'amour, alors lui-même bannirait la souffrance pour lui et son entourage, parce que Dieu la diminuerait, parce que dans la même mesure où l'homme exerce l'amour, Il s’approche toujours plus, parce que maintenant Il empêche la souffrance de s’approcher de lui ou bien Il l'aide à la porter si cela est nécessaire pour l’âme du prochain. Chaque œuvre d'amour attire Dieu, avec chaque œuvre d'amour l'homme se crée une arme contre la souffrance, et maintenant il peut la dépasser facilement et il reconnaît ainsi toujours davantage la Force de l'amour. Surtout une vie dans l'amour desserre l'enveloppe dont l'âme est encore entourée. Cela est le début de la Libération, l’âme se rend capable d'accueillir le Rayonnement de Dieu, de Son Esprit, elle donne la vie à l'esprit en elle, l'enveloppe qui a empêché un rapprochement entre esprit et l'âme est cassée. Si maintenant l'homme vit une vie d'exemple pour son prochain, alors l’étincelle spirituelle en lui peut s'unir avec le Rayonnement de Dieu et là où celui-ci peut agir, l’étincelle spirituelle cherche à casser son enveloppe dans l'âme de l'homme en poussant l'homme à de bonnes œuvres et en cherchant à se faire entendre. Donc, un bon exemple stimulera toujours à l'imitation, parce que cela est la Force de l'amour, la Force de l'esprit qui est réveillé par l'amour et qui est sans arrêt actif et il cherche aussi à entrer en contact avec l’étincelle spirituelle du prochain, parce que l’étincelle spirituelle dans l'homme est la Part de Dieu et tout ce qui est divin cherche à s'approcher ; mais là où le divin surgit dans l'homme, là il y a aussi la Libération. L'âme liée à la Terre est libérée, elle ôte toutes ses chaînes et elle s'approche de nouveau à son état d’Ur, de l'état de totale liberté. Cela est l'œuvre uniquement de l'amour. Donc chaque homme doit seulement exercer l'amour pour sa propre bénédiction et pour celle de son prochain. Il doit précéder avec le bon exemple et il doit savoir qu'avec cela il ne casse pas seulement les chaînes de l'âme, mais il diminue aussi la souffrance terrestre, cependant le désamour croissant signifie une augmentation de la souffrance terrestre et l'humanité arrive dans un état spirituel toujours plus obscur, et rien d’autre que l’amour ne peut la sauver.

Amen