• Înapoi

Dispoziția.... Instinctul în etapele preliminare....

Predispoziția omului nu îl scutește pe acesta de a răspunde pentru acțiunile și gândurile sale. Pentru că fiecare ființă umană are la dispoziție puterea și harul de a stăpâni orice dispoziție rea, dacă vrea. Mai mult, sufletul a preluat în întruchiparea sa ca ființă umană caracteristici pe care ar fi putut foarte bine să le abandoneze în deformările sale anterioare și acum, ca ființă umană, primește sarcini care corespund dispoziției sale actuale, adică care îi oferă sufletului posibilitatea de a ieși cu succes din lupta împotriva acestei dispoziții. Dar pentru aceasta, voința liberă trebuie să devină întotdeauna activă, iar Dumnezeu o întărește în funcție de atitudinea față de El. Dacă ființa umană își adună voința de a cere ajutorul lui Dumnezeu în lupta împotriva sa, împotriva propriilor slăbiciuni și defecte, atunci îi va veni puterea de a se elibera de ele. Este adevărat că acest lucru necesită o luptă sporită, dar ființa umană nu poate fi scutită de aceasta, deoarece în etapele preliminare sufletul a depășit limitele care i-au fost fixate...., adică spiritualul, care își avea reședința într-o formă deja mai dezlănțuită, a folosit această dezlănțuire până la ultimele limite care i-au fost fixate. A adus, ca să spunem așa, instinctele la cea mai înaltă dezvoltare, pe care acum trebuie să le frâneze din nou în întruchiparea ca ființă umană, ceea ce necesită o voință sporită. În același mod, spiritualul poate să se fi moderat în etapele preliminare, deci să nu fi folosit pe deplin limitele care i-au fost fixate, ceea ce duce acum la o luptă mai puțin dificilă pentru o dezvoltare superioară pe Pământ. Dar predispoziția a fost întotdeauna luată în considerare de condițiile de viață în care ființa, în funcție de dispoziția sa, are și posibilitățile de a le stăpâni. Unii oameni pot părea că le este mai greu, dar nu li se cere niciodată nimic imposibil, deoarece puterea și harul le sunt întotdeauna disponibile fără măsură, dar trebuie să fie cerute de ei înșiși, deoarece sufletul a folosit anterior libertatea care i-a fost acordată într-un mod greșit, iar acest lucru nu îl scutește de responsabilitatea sa....

Amin

Predisposición.... Instinto en las etapas preliminares....

La predisposición de un ser humano no le exime de tener que hacerse responsable de sus acciones y pensamientos. Porque cada humano tiene a su disposición fuerza y gracia para superar cualquier mala predisposición si así lo desea. Además, su alma ha asumido peculiaridades en su encarnación como ser humano que bien podría haber descartado en sus deformaciones anteriores y ahora se le asignan tareas como ser humano que corresponden a su predisposición actual, es decir, que le dan al alma la oportunidad de salir con éxito de ella para poder luchar contra esa predisposición. Pero el libre albedrío siempre debe volverse activo, y Dios fortalece esto también según su actitud hacia Él.

Si el ser humano reúne la voluntad de pedir ayuda a Dios en la lucha contra sí mismo, contra sus propias debilidades y errores, entonces la fuerza para liberarse de esto fluirá hacia el humano. Aunque esto requiere una lucha cada vez mayor, lo que no podrá ser evitado al humano porque el alma ha superado sus límites establecidos en las etapas preliminares, es decir, lo espiritual, que ya tenía su estancia en una forma más relajada, aprovechó esta relajación hasta los últimos límites que le fueron fijados. En cierto sentido, esto llevó los instintos a su máxima desarrollo, que ahora en la encarnación como ser humano tienen que ser amortiguados nuevamente, lo que requiere una mayor fuerza de voluntad.

Del mismo modo es posible que lo espiritual se haya moderado en las etapas preliminares, es decir, que no haya aprovechado plenamente los límites que se le habían impuesto, lo que ahora resulta en una lucha menos difícil del desarrollo superior en la Tierra. Pero la predisposición siempre es tomado en cuenta por las condiciones de vida en las que el ser, según su predisposición, también tiene la oportunidad de convertirse en su amor. Parece que a algunos humanos les cuesta más luchar, pero nunca se les pide nada imposible, ya que la fuerza y la gracia siempre están disponibles para ellos sin medida, pero esto debo ser pedido por ellos mismos porque el alma ha usado previamente la libertad que se le concede de manera equivocada y esto no los exime de responsabilidad....

amén