• Înapoi

Lucrarea de răscumpărare.... Credința în ea este necesară....

Ceea ce vi se poruncește este voia Domnului, și astfel vă este trimisă astăzi o comunicare care atinge într-un mod inteligibil marea problemă atât de greu de înțeles pentru voi, oamenii..... Majoritatea umanității se află într-o eroare considerabilă dacă crede că poate obține merite în lumea de dincolo și totuși nu și-a făcut partea sa pe Pământ pentru a păstra credința în Iisus Hristos ca Fiu al lui Dumnezeu. Un om poate fi foarte bine corect, poate că și-a îndeplinit întotdeauna cu credință îndatoririle pe Pământ.... poate că a acționat față de aproapele său ca un frate.... dar L-a negat pe Iisus Hristos.... atunci răsplata lui va fi cu adevărat foarte mică, pentru că, din moment ce el nu vrea să-L recunoască pe Răscumpărătorul divin, nu va fi niciodată răscumpărat de vina sa, căci numai credința este capabilă să-l elibereze, iar în Hristos toate firele vieții se vor uni întotdeauna și pentru totdeauna.... Iar acolo unde această credință se îndepărtează de ideea de răscumpărare.... unde divinitatea Mântuitorului este pusă la îndoială și negată, acolo se îndepărtează și Dumnezeirea Însăși.... Gândirea corectă a unei persoane va fi, fără îndoială, recunoscută, dar până când inima unei astfel de persoane nu îl mărturisește pe Hristos, renașterea spiritului nu poate avea loc și fără aceasta calea spre fericirea veșnică nu va fi niciodată deschisă. Oricine a fost, așadar, crescut în credința în Hristos, dar cel care nu vrea și nu poate să o mărturisească, va trebui să facă un drum lung dincolo..... Iar căutarea adevărului va fi dificilă și foarte îndelungată. Nici o respectare strictă a poruncilor lui Dumnezeu nu va realiza ceea ce poate realiza în scurt timp conștientizarea clară a divinității lui Iisus. Dacă ar fi de reținut un singur lucru, că Domnul a umblat pe Pământ din cauza vinovăției de păcat a umanității, cât de clar se înțelege că această vinovăție de păcat, foarte umană, nu poate fi răscumpărată atâta timp cât ființa umană nu vrea să recunoască o astfel de lucrare de răscumpărare, ci o consideră mai degrabă ca pe un act de sacrificiu al unei ființe umane care, însă, este lipsită de orice divinitate. Astfel, o astfel de persoană nu va putea niciodată să simtă harurile și binecuvântările actului de mântuire în sine..... El va recunoaște semnele divinității doar atunci când, în caz de îndoială, va apela la Tatăl ceresc pentru iluminare, care îi va fi acordată cu plăcere și de bunăvoie, iar acum i se indică în mod evident adevărata lucrare a Fiului lui Dumnezeu pe Pământ. În bunătatea Sa de nedescris, Domnul caută să se apropie de fiecare.... El vrea să le ofere tuturor o înțelegere deplină și, de asemenea, va veni întotdeauna în ajutorul lor acolo unde ființa umană singură este slabă, dar voința trebuie să fie bună.... el nu trebuie să respingă ceea ce îi este de neînțeles, ci trebuie să ceară iluminarea, care îi va fi apoi acordată de bunăvoie. Dar fără credința în Iisus Hristos nu se poate intra în împărăția Tatălui.... poarta acestei împărății a fost deschisă doar prin lucrarea de răscumpărare.... dar cum poate intra pe această poartă cineva care se îndoiește de divinitatea Mântuitorului....?. S-a făcut suficient de cunoscut oamenilor care a fost scopul coborârii Mântuitorului pe Pământ.... a nu vrea să se recunoască acest lucru, dar apoi să se aștepte în continuare binecuvântarea de la El este complet de neconceput.... Iar voi, oamenii, nu aveți altă opțiune decât să dobândiți împărăția cerurilor prin credință.... dar fără credință sunteți atât de departe de ea încât toate celelalte lupte ale voastre sunt în zadar. Cu siguranță poți face un efort pentru a trăi o viață bună și astfel să dobândești multe binecuvântări, dar aceste binecuvântări te vor ajuta întotdeauna să găsești și să întărești această credință în Iisus Hristos, doar atunci viața ta pe Pământ va fi încununată de un adevărat succes.... doar atunci vei putea intra în împărăția veșnică care ți-a fost deschisă prin Iisus Hristos, Domnul nostru.....

Amin

Erlösungswerk.... Glaube daran notwendig....

Was dir geboten wird, ist des Herrn Wille, und so geht dir heut eine Kundgabe zu, die in faßlicher Weise das große Problem berührt, das euch Menschen so schwer begreiflich ist.... Der größte Teil der Menschheit befindet sich in einem beträchtlichen Irrtum, wenn er glaubt, er könne im Jenseits Verdienste erringen, und doch auf Erden nicht das Seinige getan hat zur Erhaltung des Glaubens an Jesum Christum als Sohn Gottes. Der Mensch mag wohl rechtlich sein, er mag seinen Pflichten auf Erden immer treulich nachgekommen sein.... er mag auch gegen den Nächsten als Bruder gehandelt haben.... er hat aber Jesum Christum verleugnet.... dann wird sein Lohn wahrlich ein sehr geringer sein, denn da er den göttlichen Erlöser nicht anerkennen will, so wird er auch nie und nimmer von seiner Schuld erlöst werden, denn nur der Glaube vermag ihn frei zu machen, und in Christus werden sich alle Lebensfäden immer und ewig zusammenfinden.... Und wo sich dieser Glaube abwendet vom Erlösungsgedanken.... wo die Göttlichkeit des Heilands angezweifelt und abgestritten wird, dort wendet Sich auch die Gottheit Selbst ab.... Das rechtliche Denken eines Menschen wird zweifelsohne wohl anerkannt werden, doch ehe sich nicht das Herz eines solchen Menschen zu Christus bekennet, wird auch nicht die Wiedergeburt des Geistes stattfinden können und ohne diese auch nimmermehr der Weg zur ewigen Seligkeit geebnet sein. Wer darum in dem Glauben an Christus erzogen worden ist, sich aber nicht dazu bekennen will und kann, der wird einen weiten Gang gehen müssen im Jenseits.... Und sein Suchen nach der Wahrheit wird mühsam und sehr langwierig sein. Kein noch so strenges Beherzigen der Gebote Gottes wird das bewirken, was die klare Erkenntnis der Göttlichkeit Jesu in kurzer Zeit zustande bringen kann. Wollte man nur immer das eine bedenken, daß der Herr auf Erden wandelte der Sündenschuld der Menschheit wegen.... wie klar verständlich ist es dann, daß eben diese Sündenschuld des Menschen nicht getilgt werden kann, solange dieser ein solches Erlösungswerk nicht anerkennen will, es vielmehr als eines Menschen aufopfernde Tat ansieht, die jedoch jeder Göttlichkeit entbehrt. So wird ein solcher Mensch auch nimmermehr die Gnaden und Segnungen des Erlösungswerkes an sich selbst verspüren können.... Er wird erst dann die Zeichen der Göttlichkeit erkennen, wenn er im Zweifelsfall den himmlischen Vater um Erleuchtung anfleht, die ihm gern und willig gewährt wird, und er nun so augenscheinlich hingewiesen wird auf das wahrhafte Wirken des Gottsohnes auf Erden. In Seiner unbeschreiblichen Güte sucht der Herr, einem jeden nahezukommen.... Er will einem jeden das volle Verständnis geben und wird auch immer dort zu Hilfe kommen, wo der Mensch allein erlahmt, doch der Wille muß gut sein.... er darf nicht abweisen, was ihm unverständlich ist, sondern muß um Erleuchtung bitten, die ihm dann willig gewährt wird. Aber ohne den Glauben an Jesum Christum ist ein Eingehen in des Vaters Reich nicht möglich.... die Pforte zu diesem ist ja erst durch das Erlösungswerk geöffnet worden.... wie aber soll der durch diese Pforte gelangen, der an die Gottheit des Erlösers Zweifel setzt.... Es ist den Menschen genugsam kundgegeben worden, was des Heilands Niederkunft auf Erden bezweckte.... dieses nicht anerkennen wollen, dann aber doch den Segen Dessen zu erwarten ist völlig undenkbar.... Und ihr Menschen habt keine andere Möglichkeit, als durch den Glauben euch das Himmelreich zu erwerben.... ohne Glauben jedoch steht ihr diesem so ferne, daß euer sonstiges Ringen vergeblich ist. Ihr könnt euch wohl im guten Lebenswandel befleißigen, ihr werdet dadurch euch viele Gnaden erwerben, doch immer werden diese Gnaden euch behilflich sein, um eben diesen Glauben an Jesum Christum zu finden und zu befestigen, dann erst wird euer Wandeln auf Erden von rechtem Erfolg gekrönt sein.... dann erst werdet ihr eingehen können in das ewige Reich, das euch erschlossen wurde durch Jesum Christum, unserem Herrn....

Amen