• Back

혼에 대한 작업: 자기 사랑을 이웃사랑으로 바꾸는 일.

너희가 영원한 생명을 얻기 원하면, 어떤 것도 너희 자신의 혼에 대한 작업을 대신해줄 수 없다. 너희의 성품을 바꾸는 일은 자유의지의 역사이다. 이는 자기 사랑을 자신의 유익을 구하지 않는 이웃사랑으로 바꾸는 일이다.

왜냐면 자신의 유익을 구하지 않는 이웃사랑 만이 하나님의 사랑이고 하나님의 원래의 성품에 합당한 사랑이기 때문이다. 이 사랑은 능력으로 역사하고 하나님의 질서의 원칙이다. 그러나 사람이 육신을 입는 초기에는 전혀 사랑이 없고 너희가 인간으로 존재하게 만든 자의 유산인 자기 사랑으로 충만해 있다.

그러나 너희는 한때 빛과 능력이 충만한 신적인 존재였다. 너희는 하나님의 사랑으로부터 생성되어 나왔다. 그러므로 하나님의 창조물로써 마찬가지로 사랑이 충만했다. 그러나 이 사랑은 순수한 자신의 유익을 구하지 않는 하나님의 사랑이고 이 사랑은 단지 행복하게 해주려고 하고 영원한 사랑에게 다시 돌아가게 하고 영원한 사랑과 긴밀한 연결이 되게 한다.

그러나 스스로 교만해져 하나님을 떠나고 그의 의지와 그의 생각을 너희에게 전해준 자의 영향을 통해 이 사랑이 변질되었다. 하나님을 떠난 일이 하나님의 사랑이 저항을 받는 결과를 가져왔고 너희가 하나님의 사랑을 거부했고 하나님의 사랑이 이제 더 이상 너희에게 역사할 수 없게 되었다. 왜냐면 모든 저항은 사랑의 효과를 사라지게 하기 때문이다.

그러나 하나님이 자신의 사랑의 힘으로 생성한 자신의 피조물들을 포기하지 않은 일은 하나님이 쉬지 않고 피조물들의 사랑을 다시 얻으려고 시도하는 일은 그러므로 그들이 자신에게 돌아오는 길을 다시 가능하게 해줄 수 있는 길을 찾은 일은 하나님의 끝없는 사랑에 근거를 두고 있다. 그러나 하나님께 귀환은 단지 존재가 하나님의 사랑의 힘을 다시 영접할 때 일어날 수 있다.

이것이 의미하는 것은 존재가 자신의 저항을 포기하는 것이고 자신을 변화시키는 것이고 원래 초기에 그랬던 것처럼 자신을 다시 회복시키는 그러므로 잘못 된 사랑인 자기 사랑이 다시 하나님의 사랑으로 변화되는 일이다. 그러나 이런 성품을 변화시키는 일에 자기 자신에 대해 의식적으로 작업하는 일이 요구 된다.

사람은 육신을 입는 초기에 항상 단지 자기 자신과 자신의 육체의 행복만 염려하고 추구하는 생각을 한다. 그는 항상 자신의 이웃보다 자기 자신을 더 많이 생각한다. 그는 이웃에게 사랑을 행하기보다 먼저 자신의 육체를 돌본다. 왜냐면 한때 하나님을 떠나 타락한 결과로서 자기 사랑이 아직 그를 지배하고 있기 때문이다.

그러나 그가 이제 의식적으로 혼에 대한 작업을 하면, 그는 모든 자기 사랑이 자신으로부터 떠나가게 하고 자기 사랑을 자신의 유익을 구하지 않는 이웃사랑으로 대체하려고 노력한다. 이것이 의미하는 것은 그의 성품을 바꾸는 것이다. 왜냐면 온유와 겸손과 화평과 공의와 긍휼과 인내가 항상 이웃들을 행복하게 해주기 때문이다. 그러나 성품을 바꾸는 일에 자기를 뒤로 하고 육체적인 소원을 뒤로 하고 연약함과 실수에 대항해 싸우는 일이 요구 된다.

이로써 자기 사랑이 서서히 순수한 자신을 생각하지 않는 항상 행복하게 해주기 원하는 사랑으로 변화 된다. 너희는 이런 혼에 대한 작업을 회피하지 말고 해야만 한다. 이 일은 너희를 대신해 어느 누구도 해줄 수 없다. 이 일은 너희의 이 땅의 삶의 목적이다. 이 일은 하나님께 돌아가고 영원한 축복으로 돌아갈 수 있는 확실한 길이다.

어떤 것도 이런 의식적인 혼에 대한 작업을 너희에게 면제해줄 수 없다. 이런 너희 자신에 대한 작업을 면제시키면서 너희에게 축복을 줄 수 있는 어떠한 수단도 없다. 너희는 모든 실수와 연약함을 가지고 있다. 왜냐면 너희가 하나님의 사랑을 거부함으로 하나님을 떠나 타락함으로 한때 가졌던 온전함을 잃었기 때문이다.

그러나 너희는 다시 온전함에 도달할 수 있다. 너희는 다시 빛과 능력이 충만하게 될 수 있다. 그러나 너희는 이 전에 너희를 다시 하나님의 원래 성품과 같게 만들어야만 한다. 그렇지 않으면 너희에게 하나님의 사랑의 흐름이 충만하게 흐를 수 없다.

만약에 너희가 단지 이렇게 만들려는 진지한 의지를 가지고 이로써 의식적으로 너희 자신에 대한 작업을 하면, 인간의 상태에서 너희에게 이런 일이 가능하다. 너희가 하나님께 능력을 구하면, 능력이 너희에게 주어진다. 너희가 초기에 어렵게 느끼는 일이 너희에게 항상 쉽게 될 것이다. 왜냐면 너희 자신이 이제 알지 못하던 행복을 느끼기 때문이다.

이 행복은 단지 순수한 신적인 자기 자신을 포기하는 사랑 만이 줄 수 있는 행복이다. 그러나 사람이 아직 자기 자신의 행복을 우선에 둘 때 비록 그의 육체가 행복을 얻는다 할지라도 그는 이런 내적인 행복한 느낌을 알지 못한다. 그러나 이는 혼에 관한 일이다.

왜냐면 혼이 너희의 실제적인 "나"이기 때문이고 혼이 축복된 영원한 생명을 기대하면, 하나님의 자녀로 아버지의 집에서 다시 영접받으려면, 하나님께 돌아가는 길을 가야하기 때문이다.

아멘

Lucrarea sufletului: Transformarea iubirii de sine în iubire de aproapele....

Nimic nu vă poate scuti de a face munca sufletească asupra voastră dacă doriți să dobândiți viața veșnică. Transformarea ființei voastre este o lucrare a liberului arbitru. Este transformarea iubirii de sine în iubire dezinteresată față de aproapele, căci numai aceasta din urmă este iubire divină, o iubire așa cum corespunde ființei primordiale a lui Dumnezeu.... o iubire care se desfășoară ca forță și care este principiul ordinii divine. Dar la începutul întrupării sale, ființa umană este plină de iubirea de sine ca moștenire de la cel care este lipsit de orice iubire și căruia îi datorați existența voastră ca ființă umană. Pentru că odată ce ați fost ființe divine pline de lumină și putere, ați ieșit din iubirea lui Dumnezeu și astfel ați fost și voi plini de iubire ca și creații ale Sale. Dar a fost o iubire pură, dezinteresată, divină, care a căutat întotdeauna doar să mulțumească, care s-a împins înapoi spre Iubirea Eternă și a stat în uniune intimă cu ea. Dar această iubire s-a schimbat prin influența celui care s-a îndepărtat de Dumnezeu în mod egoist și care v-a transferat și voința și atitudinea sa. Iar întoarcerea de la Dumnezeu a făcut ca iubirea Lui să întâmpine și ea rezistență, pe care voi ați respins-o și astfel nu a mai putut avea efect asupra voastră, pentru că orice rezistență anulează eficacitatea iubirii. Dar faptul că Dumnezeu nu-și abandonează creațiile Sale, care au apărut din puterea iubirii Sale.... că El caută în mod constant să le recâștige iubirea și că, prin urmare, a găsit o cale de a le permite să se întoarcă din nou la El, se bazează pe iubirea Sa infinită. Totuși, întoarcerea la El nu poate avea loc decât atunci când ființa acceptă din nou puterea Sa de iubire, ceea ce înseamnă că ea renunță la rezistența sa, că se schimbă, că se remodelează în ceea ce a fost la început.... că iubirea greșită, iubirea egoului, se transformă astfel din nou în iubire divină..... Dar această transformare a ființei necesită și o muncă conștientă asupra propriei persoane.... La începutul întrupării sale, omul este preocupat mereu doar de grija de sine și de bunăstarea sa fizică... Se va gândi întotdeauna mai mult la sine decât la aproapele său, se va îngriji mai întâi de trupul său decât să săvârșească fapte de iubire pentru semenii săi, pentru că este încă dominat de iubirea de sine ca urmare a fostei sale apostazii față de Dumnezeu. Dar dacă acum desfășoară o lucrare sufletească conștientă, atunci el va face și un efort pentru a alunga toată iubirea egoistă de la sine și pentru a o înlocui cu iubirea dezinteresată față de aproapele.... Iar aceasta înseamnă o transformare a naturii sale, căci blândețea, smerenia, pacea, dreptatea, mila și răbdarea vor avea întotdeauna un efect benefic asupra semenilor, dar ele presupun și o lăsare la o parte a "eu-lui" și a dorințelor fizice, o luptă împotriva slăbiciunilor și a defectelor.... astfel, iubirea egoistă se va transforma încet-încet în iubire pur altruistă, care vrea întotdeauna să-i facă pe oameni fericiți. Trebuie să împliniți irevocabil această lucrare a sufletului și nimeni nu vă poate lua această lucrare, ea este scopul vieții voastre pământești, este calea sigură de întoarcere la Dumnezeu și la beatitudinea veșnică. Și nu există nimic care să vă elibereze de această muncă conștientă a sufletului vostru, nu există alte mijloace care să vă ofere beatitudine ocolind această muncă asupra voastră. Sunteți cu toții afectați de defecte și slăbiciuni pentru că ați renunțat la perfecțiunea voastră de odinioară prin căderea de la Dumnezeu, prin respingerea iubirii Sale.... Dar puteți atinge din nou perfecțiunea, puteți redeveni plini de lumină și putere, însă mai întâi trebuie să vă aliniați din nou la natura primordială a lui Dumnezeu, altfel fluxul divin de iubire nu poate curge prin voi. Iar acest lucru este posibil și pentru voi, în stadiul uman, dacă aveți voința serioasă de a face acest lucru și, prin urmare, lucrați în mod conștient asupra voastră înșivă. Puterea vine și ea la voi de îndată ce o cereți lui Dumnezeu. Iar ceea ce vi se pare inițial o muncă dificilă va deveni întotdeauna mai ușor pentru voi, pentru că atunci veți simți voi înșivă o fericire necunoscută pe care numai iubirea pură, divină, care se predă pe sine, v-o poate oferi. Dar atâta timp cât omul pune încă pe primul loc propria bunăstare, acest sentiment interior de fericire îi este, de asemenea, străin, chiar dacă trupul său își creează bunăstarea pentru sine.... Dar este vorba despre suflet.... Pentru că acesta este sinele vostru real, care ar trebui să ia calea înapoi spre Dumnezeu dacă vrea să se aștepte la o viață veșnică în fericire și să fie primit din nou de Dumnezeu ca și copil al Său în casa Tatălui....

Amin