• Indietro

La dimensione dell’Opera di Distruzione

In quale dimensione l’Atto di Distruzione nella Volontà di Dio si svolgerà, di questo voi uomini non potete farvi nessuna idea, perché tutto viene superato di ciò che è mai stato. Paesi e mari cambieranno, fiumi deborderanno e così verranno dei quadri che gli uomini si credono trasferiti in un’altra regione e già da questo si crea un indescrivibile caos, perché gli uomini non si ritrovano più reciprocamente. Erreranno senza sosta finché si trovano degli uomini di volontà forte, che cercheranno di stabilire l’ordine e si prendono cura degli uomini deboli.

La miseria sarà così grande che soltanto l’amore può sopportarla, e dove uno è attivo per l’altro, si sentirà anche presto sollievo ed aiuto che verrà dato loro visibilmente dall’Alto. Chi ora si rivolge a Dio e Lo chiama nel cuore, avrà l’Aiuto, perché ora Dio si mostra chiaramente con il Suo Amore e Onnipotenza, affinché ai deboli di fede sarà facile ottenere una fede salda, e questo tempo è per il non credente un tempo di Grazia, in cui può ancora cambiare più facilmente in vista dei fenomeni che sono fondati nella forza della fede.

Questi fenomeni faranno pensare tutti, ma soltanto il volenteroso di fede ne trarrà la sua utilità, mentre gli altri parlano sempre soltanto di caso ed amareggiati stanno di fronte alla grande miseria, rifiutano un Creatore o giudicano il Suo Agire. La grandezza della sciagura non li può portare al ripensamento, loro cercano di spiegarsi tutto naturalmente, e rifiutano totalmente i collegamenti spirituali. Loro rimangono anche duri e insensibili verso le vicende del prossimo e non temono di migliorare per se stessi la situazione a costo del prossimo, che sono troppo deboli per difendersi.

Ovunque, dove Dio ha parlato, ci sarà miseria, ed Egli parlerà là dove c’è la più grande miseria spirituale, affinché i sopravvissuti riceveranno un segno di ammonimento, affinché il tempo fino alla fine possa venire utilizzato e che anche gli uomini dei paesi non colpiti si ravvedranno in vista della catastrofe, che è troppo violenta per non essere considerata. Perché l’intera umanità sarà presa da paura, che la catastrofe naturale possa ripetersi e che potrebbe avere per conseguenza la distruzione totale della Terra. Questa verrà certamente, ma non direttamente dopo questa catastrofe naturale. La paura di questa però è salutare per molti, dato che in molti uomini diventa vivo il pensiero ad un improvviso decesso ed alla vita dopo la morte e può procurare un cambiamento nel condurre la vita.

Il mondo vorrà intervenire aiutando, ma in questa occasione non potrà aiutare come sarebbe necessario. Ciononostante ogni uomo amorevole e volenteroso di aiutare sarà benedetto da Dio, perché la grande miseria viene sopra gli uomini affinché inteneriscano i loro cuori e adempiano il loro vero compito, che agiscano nell’amore sulla Terra per raggiungere la maturità dell’anima. Fintanto che gli uomini provvedono solo a se stessi, sono nell’amor proprio e non procedono spiritualmente. Ma la miseria può far diventare vivace la loro attività d’amore, ed allora adempiono la Volontà di Dio e con ciò il loro compito terreno. Allora anche la più grande miseria è una Benedizione ed adempie il suo scopo.

Amen

Întinderea lucrărilor de distrugere....

Voi, oamenii, nu vă puteți imagina încă amploarea actului de distrugere din voia lui Dumnezeu, pentru că va depăși tot ceea ce a fost vreodată. Țările și mările se vor schimba, râurile vor ieși din matcă, iar imaginile vor fi create astfel încât oamenii vor crede că au fost transportați în alte regiuni, ceea ce va provoca deja un haos de nedescris, deoarece oamenii nu se vor mai putea găsi unii pe alții. Ei vor rătăci fără odihnă până când se vor găsi oameni cu voință puternică care vor încerca să facă ordine și să aibă grijă de cei slabi. Greutățile vor fi atât de mari încât numai dragostea le poate îndura, iar acolo unde unul este activ pentru celălalt, se va simți curând ușurarea și ajutorul, care le va fi acordat în mod vizibil de Sus. Oricine se întoarce la Dumnezeu și Îl cheamă în inima sa va fi ajutat, pentru că atunci Dumnezeu se va arăta cu dragostea și atotputernicia Sa atât de clar, încât credincioșilor slabi le va fi ușor să ajungă la o credință fermă, iar acest timp este un timp de har pentru cel necredincios, în care el se poate schimba încă ușor în fața aparențelor care se bazează pe puterea credinței.... Aceste fenomene vor da tuturor de gândit, dar numai cei care sunt dispuși să creadă vor beneficia de ele, în timp ce ceilalți vor vorbi doar despre coincidențe și vor înfrunta cu amărăciune marile adversități, vor respinge un Creator sau vor condamna acțiunile acestuia. Măreția nenorocirii nu-i poate aduce la realitate, ei încearcă să-și explice totul în mod natural și resping complet legăturile spirituale. De asemenea, ei rămân duri și insensibili față de experiența semenilor lor și nu se tem să îmbunătățească situația pentru ei înșiși în detrimentul semenilor lor care sunt prea slabi pentru a se apăra. Neliniștea va fi peste tot unde Dumnezeu a vorbit, iar El va vorbi acolo unde este cea mai mare neliniște spirituală, pentru ca supraviețuitorii să primească un semn de avertizare, pentru ca timpul până la sfârșit să poată fi folosit și, de asemenea, pentru ca oamenii din țările neafectate să-și vină în fire în fața dezastrului, care este prea imens pentru a fi ignorat. Căci întreaga omenire va fi cuprinsă de teama că dezastrul natural se va repeta și ar putea duce la distrugerea completă a Pământului. Acest lucru se va întâmpla într-adevăr, dar nu imediat după dezastrul natural. Cu toate acestea, teama de acest lucru este salutară pentru mulți, deoarece gândul la o moarte subită și la viața de după moarte va fi trezit în mulți oameni și poate determina o schimbare în modul lor de viață. Lumea va dori să intervină, dar nu va putea să o facă în măsura în care ar fi necesar ajutorul. Cu toate acestea, fiecare persoană dispusă să iubească și să ajute va fi binecuvântată de Dumnezeu, căci marile adversități vor veni peste oameni pentru ca aceștia să-și înmoaie inima și să facă dreptate în ceea ce privește sarcina lor reală, pentru ca ei să lucreze pe Pământ cu dragoste pentru a ajunge la maturitatea sufletului. Atâta timp cât oamenii se ocupă doar de ei înșiși, vor rămâne în iubirea de sine și nu vor progresa spiritual. Cu toate acestea, adversitatea semenilor lor poate stimula activitatea lor de iubire și atunci ei vor împlini voia lui Dumnezeu și, astfel, sarcina lor pământească.... Atunci chiar și cea mai mare adversitate este o binecuvântare și își îndeplinește scopul....

Amin