• Indietro

Bene e male – La Legge dall’Eternità

Anche il male è concesso da Me, ma non è mai la Mia Volontà, perché il male contraddice la Mia Legge dall’Eternità, è una volontà orientata male, che tende via da Me e verso qualcosa di totalmente antidivino, uno stato che contraddice totalmente lo stato Ur dello spirituale creato da Me.

Allo spirituale creato da Me però deve essere possibile tendere al bene ed al male, deve esistere il bene ed il male, se l’essere vuole rimanere perfetto o diventarlo nella libera volontà. Tutto ciò che contraddice la Mia Legge dall’Eternità è male, tutto ciò che rimane nel Mio Ordine, è bene; ma che l’essere secondo il suo desiderio possa sentire o svilupparsi in ogni direzione, è la Mia Volontà, e che possa sentire nel suo cuore ogni brama, è la Mia Opera. Ma la Mia Sapienza ed il Mio Amore è alla base che ho creato l’essere così, perché lo voglio condurre all’eterna Beatitudine e questo ha per condizione un tendere al bene nella libera volontà. Per poter sviluppare la Forza, vi deve anche essere una resistenza, per essere buono, l’uomo deve anche avere la possibilità di poter essere cattivo e diventare o rimanere buono per propria spinta, altrimenti la sua perfezione sarebbe puramente un’Opera del Mio Amore, a cui manca il grado più sublime, perché la libera volontà è inevitabile, che però dapprima dev’essere messa alla prova. Il male non può mai e poi mai essere chiamato bene e presentato come procedente da Me, benché Io conceda spazio anche al male, benché Io lo permetta. Pensare, parlare o agire male è al di fuori del Mio Ordine divino. Se però impedissi, grazie alla Mia Volontà, che l’uomo possa pensare, parlare ed agire male, non sarebbe una creatura libera, autonoma che vuole da sé, ma semplicemente un prodotto della Mia Forza di Volontà, che però non potrebbe mai avere la pretesa della perfezione. Ma Io voglio formare per Me delle creature perfette che posso irradiare con la Mia Forza d’Amore e le voglio quindi rendere oltremodo beate. Per questo devono aver sostenuta la prova di volontà, per tendere con la propria spinta, nella totale libera volontà al massimo grado di perfezione. Questo richiede anche la possibilità di poter sprofondare nello stato dell’imperfezione, nella più grande lontananza da Me.

La Mia Volontà è e rimane buona in tutta l’Eternità, e ciò che si sottomette liberamente alla Mia Volontà, sarà e rimarrà buono; ciò che agisce contro la Mia Volontà, cioè che preferisce il male, non lo impedisco, ma deruba sé stesso della sua perfezione, non sostiene la prova della volontà e deve, se è sprofondato anche nell’abisso più profondo, inevitabilmente tendere di nuovo verso l’Alto nella libera volontà, benché questo richieda un tempo infinitamente lungo per giungere di nuovo nel grado della perfezione, che permette la Mia Vicinanza. Proprio per questo alla sua volontà dev’essere dato uno spazio, ma all’eterno divino Ordine deve poter essere agito in modo contrario, che però non posso mai approvare e che non è mai e poi mai la Mia Volontà. Perciò bene e male sussisteranno finché tutto lo spirituale non è dissolto, cioè finché tutto ciò che è proceduto da Me, abbia sostenuto nella libera volontà la prova di volontà di tendere al buono, al divino, finché nella libera volontà abbia trovato Me ed ora possa godere tutte le letizie delle eterne Beatitudini come essere il più sublimemente perfetto.

Amen

Binele și răul.... Legea din veșnicie....

Răul este de asemenea permis de Mine, dar niciodată de voința Mea, pentru că răul contrazice legea Mea din eternitate, este o direcție greșită a voinței care se îndepărtează de Mine și se îndreaptă spre ceva cu totul neevlavios.... o stare care contrazice complet starea inițială a celor creați de Mine.... Dar trebuie să fie posibil ca acest creat de Mine să se străduiască spre bine și spre rău, deci binele și răul trebuie să existe dacă ființa vrea să rămână sau să devină perfectă de bunăvoie. Tot ceea ce contrazice legea Mea din eternitate este rău, tot ceea ce rămâne în ordinea Mea eternă este bine; dar faptul că ființa poate să simtă sau să își dezvolte dorința în orice direcție în interiorul ei este voința Mea, iar faptul că poate să simtă orice dorință în inima ei este opera Mea. Cu toate acestea, înțelepciunea și iubirea Mea stau la baza faptului că am creat ființa în acest fel pentru că vreau să o conduc spre beatitudinea eternă și aceasta are ca și condiție o aspirație spre bine în liberul arbitru. Pentru a putea dezvolta puterea trebuie să existe și rezistență.... Pentru a fi bună, ființa umană trebuie să aibă și posibilitatea de a fi rea și de a deveni sau de a rămâne bună din proprie inițiativă, altfel perfecțiunea sa ar fi pur și simplu o operă a iubirii Mele, care însă nu are cel mai înalt grad, deoarece liberul arbitru este indispensabil, iar acesta trebuie mai întâi testat. Răul nu poate fi niciodată numit bun și nu poate fi prezentat ca provenind de la Mine, deși Eu îi acord și răului spațiu, deși îl permit. Gândirea rea, vorbirea rea și acțiunea rea sunt în afara ordinii Mele divine.... Dacă, totuși, aș împiedica ființa umană să gândească, să vorbească și să acționeze rău în virtutea voinței Mele, ea nu ar mai fi o creatură liberă, independentă și cu voință proprie, ci doar un simplu produs al voinței Mele, care, totuși, nu ar putea pretinde niciodată că este perfectă. Dar Eu vreau să-Mi formez creații perfecte, pe care vreau să le impregnez cu puterea iubirii Mele și să le fac astfel extrem de fericite. Iar pentru aceasta ele trebuie să fi trecut testul voinței de a se strădui să atingă cel mai înalt grad de perfecțiune de bună voie, în deplină libertate de voință.... Iar pentru aceasta este nevoie și de posibilitatea de a putea coborî în starea de imperfecțiune, cea mai îndepărtată de Mine. Voința Mea este și va rămâne bună pentru eternitate și tot ceea ce se supune de bunăvoie voinței Mele va fi și va rămâne bun; cel ce acționează împotriva voinței Mele preferă, așadar, răul și Eu nu-l împiedic, însă, acesta se privează de perfecțiunea sa, nu trece testul voinței și, dacă s-a scufundat și în cea mai adâncă adâncime, trebuie inevitabil să se străduiască din nou să urce în mod liber, chiar dacă pentru aceasta este nevoie de un timp infinit de lung pentru a ajunge din nou la gradul de perfecțiune care permite apropierea Mea. Și tocmai din acest motiv voința sa trebuie să aibă o marjă de manevră, trebuie să fie posibil să acționeze contrar ordinii divine eterne, dar pe care Eu nu o pot aproba niciodată și care, de asemenea, nu este niciodată voința Mea. De aceea, binele și răul vor rămâne până când toate ființele spirituale vor fi răscumpărate, adică până când tot ceea ce a ieșit din Mine va fi trecut testul voinței de a tinde spre binele și divinul de bunăvoie, până când își va fi găsit drumul spre Mine de bunăvoie și, ca ființă suprem de perfectă, se va putea bucura acum de toate deliciile fericirii veșnice....

Amin