• Indietro

L’attività terrena - Il Processo di Redenzione

Nulla di ciò che vedete è senza entità, perché l’intera Creazione cela in sé dello spirituale che si trova nel basso stato del suo sviluppo e tende verso l‘Alto. E se ora pensate che ogni creatura lotta e lambisce alla Redenzione, dovete eternamente essere grati che avete già superato ciò che è destinato ora ad ogni essenziale, che avete percorso la via infinitamente lunga ed ora state solo ancora davanti all’ultima prova della vita terrena che vi può procurare la definitiva liberazione dalla forma. Di conseguenza siete costantemente circondati dallo spirituale avverso o che lotta, che vuole tirarvi indietro a sé, ma il quale potete anche aiutare a salire, se ne siete volenterosi. E se ora contribuite con fervore al cambiamento della forma, appena create nuove forme, voi stessi offrite allo spirituale celatovi l’occasione per lo sviluppo verso l’Alto. Allora la vostra attività sulla Terra è benedetta, se contemporaneamente avvantaggia la maturazione dell’essenziale nella materia. E la Benedizione sarà anche percettibile per l’uomo in quanto il suo proprio sviluppo spirituale procede più rapidamente, perché la sua attività, anche se terrena, è anche salvifica nel senso spirituale. Gli uomini che assumono tali attività come compito della vita, sono quindi anche attivi in modo salvifico, soltanto il loro lavoro dev’essere fatto volontariamente, non nella costrizione senza propria spinta, altrimenti l’essenziale nella materia può bensì salire verso l’alto, ma non l’uomo che esercita l’attività. Ogni lavoro terreno che aiuta lo spirituale ancora immatura nella materia a servire, favorisce il processo di liberazione di ciò che è relegato nelle Opere di Creazione e più l’uomo esegue con fervore la sua attività terrena, più ordinatamente si svolge il Processo di Redenzione, e se lo spinge a ciò l’amore, l’amore per il prossimo oppure anche per lo spirituale non-redento nella Creazione, questo si farà notare anche in una vita terrena ordinata, perché allora la conseguenza è un pacifico lavoro di edificazione, ma non un lavoro nemico di distruzione, e questo corrisponde sempre all’Ordine divino. Distruggere la materia senza la contemporanea trasformazione per l’utilizzo degli uomini crea bensì allo spirituale in ciò la libertà per breve tempo, ma contro l’Ordine divino ed ogni spirituale con la Concessione di Dio si vendica per il suo percorso di sviluppo interrotto, opprime gli uomini ed anche le altre Opere di Creazione, finché non viene nuovamente relegato in una forma che corrisponde al suo stato di maturità. Appena l’Ordine divino viene lasciato inosservato, lo sviluppo verso l’Alto dello spirituale sulla Terra non percorre il suo giusto cammino e questo significa sempre un caos spirituale e terreno. L’uomo amorevole lo riconosce ed aumenta la sua attività terrena per pareggiare ciò che l’assenza d’amore degli uomini ha provocato. E finché l’amore ed il disamore si tengono la bilancia, anche lo stato sulla Terra sarà sopportabile; ma appena il disamore ha il soprappeso, l’amore nell’altra coppa della bilancia non può agire in modo protettivo dove viene peccato. Ed il disordine nella vita terrena cresce nell’incommensurabile. Lo spirituale che lotta nella Creazione, dev’essere aiutato dagli uomini se si deve liberare dalla sua relativa forma, appena esso stesso è volenteroso di servire. Ed ogni attività dell’uomo che adempie questo scopo, sarà benedetta e renderà facile ad innumerevoli esseri spirituali lo sviluppo verso l’Alto.

Amen

Activitatea terestră - Procesul de răscumpărare....

Nimic din ceea ce vedeți nu este lipsit de esență, căci întreaga creație conține substanțe spirituale care se află în punctul cel mai de jos al dezvoltării lor și care se străduiesc să se ridice. Și dacă acum considerați că toate creaturile se luptă și tânjesc după răscumpărare, trebuie să fiți veșnic recunoscători că ați depășit deja ceea ce încă se mai acordă acestei ființe, că ați parcurs drumul lung și nesfârșit și că acum vă aflați doar în fața ultimei încercări a vieții pământești, care vă poate aduce eliberarea completă de formă. Prin urmare, sunteți în permanență înconjurați de spirite opuse sau în luptă, care vor să vă atragă înapoi la ele însele, dar pe care le puteți ajuta și voi să urce în sus, dacă sunteți dispuși să faceți acest lucru. Orice schimbare de formă este un progres pentru spiritual, atâta timp cât noua formă îndeplinește un scop util. Și de îndată ce contribuiți cu entuziasm la schimbarea formei, de îndată ce creați noi forme, voi înșivă oferiți spiritualului posibilitatea de a se dezvolta în ascensiune. Astfel, activitatea voastră pe pământ este una binecuvântată dacă favorizează în același timp maturizarea ființei în materie. Iar binecuvântarea va fi vizibilă și pentru ființa umană în măsura în care propria sa dezvoltare spirituală progresează mai rapid, deoarece activitatea sa, chiar dacă este terestră, este și ea una răscumpărătoare în sens spiritual. Oamenii care fac din astfel de activități sarcina vieții lor sunt deci și ei activi într-un mod răscumpărător, numai că munca lor trebuie să fie făcută de bunăvoie, nu sub constrângere, fără un impuls propriu, altfel ființa din materie poate într-adevăr să progreseze în sus, dar nu și persoana care desfășoară această activitate. Fiecare lucrare pământească care ajută spiritualul încă imatur din materie să slujească favorizează procesul de eliberare a ceea ce este legat în lucrările creației, iar cu cât ființa umană își desfășoară cu mai multă sârguință activitatea pământească, cu atât mai ordonat are loc procesul de răscumpărare, iar dacă dragostea îl împinge la aceasta, dragostea pentru semenii săi sau și pentru ceea ce nu a fost răscumpărat în creație, aceasta se va face de asemenea vizibilă într-o viață pământească ordonată, deoarece atunci rezultă o lucrare pașnică de edificare, dar nu o lucrare ostilă de distrugere, iar aceasta corespunde întotdeauna ordinii divine. O distrugere a materiei fără o transformare simultană în folosul oamenilor oferă cu siguranță spiritualului o libertate pentru o scurtă perioadă de timp, dar contrară ordinii divine, iar acel spiritual se răzbună pentru cursul său întrerupt de dezvoltare cu permisiunea lui Dumnezeu.... îi asuprește pe oameni, dar și alte opere ale creației, până când este legat din nou într-o formă care să corespundă stării sale de maturitate. De îndată ce ordinea divină nu este respectată, dezvoltarea spirituală pe Pământ nu își urmează cursul corect, iar acest lucru înseamnă întotdeauna haos spiritual și pământesc. Ființa umană iubitoare recunoaște acest lucru și își sporește activitatea pământească pentru a compensa ceea ce se datorează lipsei de bunăvoință a oamenilor. Și atâta timp cât iubirea și lipsa de bunăvoință sunt în echilibru, starea de pe Pământ va fi de asemenea suportabilă; dar de îndată ce lipsa de bunăvoință prevalează, iubirea celorlalți nu va mai fi capabilă să prevină răul în aceeași măsură în care sunt comise păcatele.... Iar dezordinea în viața pământească crește nespus de mult. Substanța spirituală care se zbate în creație trebuie să fie ajutată de oameni pentru a se putea răscumpăra din forma respectivă, de îndată ce ea însăși va fi dispusă să slujească.... Și fiecare activitate umană care îndeplinește acest scop va fi binecuvântată și va facilita dezvoltarea ascendentă a nenumărate ființe spirituale....

Amin