• Retour

Après Sa mort à la croix Jésus est descendu dans la profondeur

Quand Je cheminais sur la terre, une pensée constante M’accompagnait, c’était celle de préserver les hommes de sombrer dans les ténèbres les plus profondes, ce qui les auraient empêchés d’entrer dans les limbes, donc Je leur annonçais sans cesse la doctrine d’amour pour qu’il leur soit facile de croire à Mon œuvre de rédemption, afin d’assurer le succès de Mon œuvre de sauvetage pour ces hommes-là. Mais tous ces hommes étaient encore trop enracinés au monde terrestre, il n’y en avait que peu qui croyaient à une pérennité – ceux-là étaient donc sensibles à Ma doctrine d’amour, et il leur était facile de Me reconnaître Moi-même parce qu’il M’était possible de les instruire et ils acceptaient tout en vérité. Donc, une grande partie de ceux qui M’ont rencontré Moi-même ont pu entrer dans Mon royaume en tant que « rachetés » ; mais beaucoup plus d’entre eux ont été imperméables à Ma doctrine, ils sont restés froids, donc il leur a fallu prendre sur eux leur sort dans l’au-delà....

Après Ma mort sur la croix Je suis descendu dans ce royaume-là aussi, et J’ai pu racheter là tous ceux qui se trouvaient dans les limbes.... tous les hommes qui avaient vécu selon la volonté de Dieu, mais pour qui le royaume de la lumière était toujours clos parce qu’ils étaient toujours sous le fardeau du péché originel et que Mon œuvre de rédemption était encore à achever.... Et maintenant J’ai approché ceux-ci en l’« homme Jésus », car il ne fallait pas obliger à croire ceux-ci non plus. Je Me suis présenté à eux défiguré par Mes souffrances, de sorte que beaucoup d’entre eux se sont posé la question : Si tu es le Messie Qui nous était promis, pourquoi ta puissance n’a-t-elle pas empêché cela.... pourquoi t’a-t-il fallu souffrir cette atroce mort sur la croix ? Car ils M’attendaient, ils attendaient Celui Qui leur était promis comme sauveur. Et il fallait que ceux-là aussi Me suivent tout à fait de leur propre gré, et il n’a pas été difficile de les convaincre que J’étais, Moi, ce Messie promis.….

Puis s’ensuivit Ma descente aux enfers aussi.... région où Je voulais également apporter la rédemption de la dette originelle.... Mais là, J’eus plus de difficultés à convaincre les âmes, justement parce que Je leur apparaissais dans Mon état défiguré et que Je leur étais visible en « vaincu » à Qui ils niaient toute puissance et qu’ils ne voulaient donc pas reconnaître. Mais quiconque le voulait a pu Me suivre, et Je l’ai libéré de ses chaînes. Et toujours de nouveau, Je descends dans la profondeur pour allumer une petite lumière à tous, de sorte que par moments ils se rappellent de Celui Qui leur est apparu déjà, et leur résistance s’affaiblit toujours pour que puissent se laissent racheter par Son amour aussi ceux qui étaient jadis butés et n’avaient pour Moi que des paroles de haine et de dérision. Mais Mon amour ne leur en veut pas, Mon amour se soucie toujours de nouveau que tout soit sauvé, que personne ne se trouve de nouveau dans les chaînes de celui qui les a asservis depuis si longtemps, et que pour eux non plus Mon œuvre de rédemption n’ait pas été accomplie en vain. Mais Je ne peux pas empêcher leur résistance contre Moi d’être telle que quelquefois tous Mes efforts restent inefficaces, car Je ne force personne à Me reconnaître, tout en donnant à chacun les plus grandes chances de trouver l’issue vers la lumière.

Quant à vous les hommes, en priant pour ces âmes vous M’êtes d’un grand secours car toujours de nouveau, il y en a qui se libèrent, touchées par la puissance de la prière, et qui peuvent maintenant être conduites vers la lumière. Et remplies d’une grande reconnaissance, ces âmes maintenant feront de même pour inciter d’autres âmes à remonter de la profondeur.... comme elles se connaissent entre elles, elles savent quelles hésitations prévalent toujours dans ces âmes, et elles cherchent à dissiper ces hésitations.

Dès qu’elles commencent à prendre connaissance de Ma plus grande œuvre de miséricorde, elles commencent à réfléchir, et elles cherchent à M’atteindre.... Et alors le pardon de leur grande culpabilité leur est assuré, la porte du royaume de la lumière s’ouvrira pour eux aussi, et un long état tourmenté aura pris fin. Mais ceux qui ne sont pas prêts finiront par être voués au bannissement répété, car il faut qu’eux aussi arrivent un jour à être conscients de leur moi en tant qu’hommes, et qu’ils se décident … Et ainsi le cheminement par la terre peut en effet se répéter plus d’une fois, et il est sûr qu’un jour la volonté de ces êtres se tournera vers Moi, l’heure de la libération sonnera pour eux aussi un jour....

Amen.

Iisus a coborât în adânc după moartea Sa pe cruce....

Când am trăit pe Pământ, gândul Meu veșnic a fost să protejez oamenii să nu se scufunde în întunericul cel mai adânc și să-i împiedic să intre în limbo (ceea ce i-a împiedicat și pe ei să intre în limbo), motiv pentru care le-am proclamat în mod constant învățătura iubirii, astfel încât să le fie ușor să creadă în actul Meu de Mântuire și, astfel, lucrarea de Mântuire a reușit deja la acești oameni. Cu toate acestea, toți oamenii făceau parte încă prea mult din lumea pământească, doar câțiva aveau credință în continuarea vieții, iar aceștia erau receptivi la învățătura Mea de iubire și le-a fost ușor să Mă recunoască pe Mine Însumi, pentru că și Eu eram în măsură să-i instruiesc și ei acceptau totul ca pe un adevăr. De aceea, o mare parte dintre cei care M-au experimentat pe Mine Însumi au putut intra în Împărăția Mea ca "răscumpărați", însă mult mai mulți s-au închis în fața învățăturii Mele, au rămas fără iubire și au trebuit să-și accepte soarta în lumea de dincolo..... După moartea Mea pe cruce, M-am înălțat și Eu acum în această împărăție și acolo am putut răscumpăra pe toți cei care se aflau în limbo..... toți acei oameni care au dus o viață plăcută lui Dumnezeu, dar pentru care împărăția luminii era încă închisă, deoarece se aflau încă sub povara păcatului originar și, prin urmare, lucrarea Mea de răscumpărare trebuia să fie împlinită mai întâi.... Și la aceștia am venit acum ca "omul Iisus", pentru că nici lor nu le-a fost permis să fie forțați să creadă, am pășit printre ei în forma Mea de suferință, astfel încât mulți și-au pus și ei întrebarea: Dacă Tu ești Mesia, Cel care ne-a fost promis, de ce puterea Ta nu a împiedicat acest lucru.... de ce a trebuit să suferi această moarte oribilă pe cruce?. Căci ei Mă așteptau pe Mine, pe Cel care le fusese făgăduit ca Mântuitor. Și ei au trebuit să Mă urmeze de bunăvoie, și nu a fost greu să-i conving că Eu sunt Mesia cel promis..... Dar acum a urmat și coborârea Mea în iad.... în regiunea în care am vrut, de asemenea, să aduc răscumpărarea de la păcatul originar. Dar acolo am reușit mai puțin să conving sufletele, tocmai pentru că le apăream sub aceeași formă și eram vizibil pentru ele ca "cel învins", căruia îi negau orice putere și pe care, prin urmare, nu voiau să-L recunoască. Dar oricine dorea avea voie să Mi se alăture și l-am eliberat din cătușe. Și de fiecare dată cobor în abis pentru a aprinde o mică lumină pentru toți, astfel încât ei să-și amintească pentru o clipă de Cel care le-a apărut cândva și rezistența lor să devină tot mai mică, astfel încât chiar și cei care erau cândva încăpățânați și aveau doar cuvinte de ură și batjocură pentru Mine să se lase răscumpărați de iubirea Lui. Cu toate acestea, iubirea Mea nu le poartă pică, iubirea Mea este mereu preocupată ca totul să fie salvat, ca nimeni să nu mai cadă din nou în lanțurile celui care i-a stăpânit atât de mult timp și ca actul Meu de Mântuire să nu se fi împlinit în zadar nici pentru ei. Dar nu pot împiedica acest lucru dacă rezistența lor împotriva Mea este atât de mare încât toate eforturile din partea Mea sunt zadarnice, pentru că Eu nu forțez pe nimeni să Mă recunoască, ci doar le ofer tuturor cele mai mari șanse de a găsi calea spre lumină. Și astfel, voi, oamenii, Îmi oferiți un mare ajutor prin rugăciunea voastră pentru aceste suflete, pentru că din când în când se desprind unii care sunt atinși de puterea rugăciunii și care pot fi conduși acum spre lumină. Și în semn de mare recunoștință, aceste suflete se vor alătura acum și vor atrage alte suflete din abis.... deoarece se cunosc între ele și știu și ce îndoieli mai există în aceste suflete și caută să le risipească. Dacă este posibil ca ele să observe mai întâi cea mai mare lucrare a Mea de milă, atunci vor merge și ele în ele însele și vor încerca să ajungă la Mine.... Și atunci iertarea marii lor vinovății este sigură, atunci se va deschide și pentru ele poarta împărăției luminii și se va încheia o lungă stare de chin. Dar cele care nu sunt pregătite vor cădea din nou pradă unei noi izgoniri în cele din urmă, pentru că într-o zi vor trebui și ele să ajungă din nou la conștiința de sine ca ființă umană și să ia o decizie.... Și astfel, calea pe Pământ poate fi parcursă cu siguranță de mai multe ori, iar într-o zi voința acestor ființe se va întoarce cu siguranță spre Mine, într-o zi va sosi și pentru ele ora răscumpărării....

Amin