Ma souffrance et Ma mort sur la croix ne pouvaient pas être éludées. Si l’œuvre de rédemption pour vous autres hommes devait être achevée, œuvre qui vous libérait de toute culpabilité, il fallait que Je vide la coupe jusqu’à la lie, que Je prenne tout sur Moi.... Seule, la reconnaissance de votre situation pitoyable Me motivait à faire cette offrande, car Mon cœur était plein d´amour pour vous.... et cet amour voulait vous décharger de la destinée atroce qui vous attendait après votre mort corporelle.... Comme Je connaissais ce sort atroce, comme Je pouvais faire passer devant Mon regard aussi bien les béatitudes du règne de la lumière que les souffrances et tourments du règne des ténèbres, et parce que Mon amour vous visait, vous qui étiez Mes frères déchus, voilà pourquoi Je cherchais une échappatoire qui pût détourner votre sort atroce.... Je Me chargeais Moi-même de toute la culpabilité du péché pour la porter à la croix....
Ce que matériellement on attentait à Moi n’était pour ainsi dire qu’un symbole de ce que le fardeau total du péché signifiait pour Moi, un fardeau infiniment opprimant, douloureux et renversant qui Me jeta par terre à maintes reprises et que pourtant Je portais par amour extrême.... J’ai pris sur Moi tout ce que Mon corps a pu supporter, car Je portais pour vous le fardeau des péchés, Je voulais, Moi, en achever l’expiation qu’irrévocablement vous auriez dû payer.... réparation que, de toute éternité, vous n’auriez pas été capables d’acquérir. J’ai souffert et J’ai lutté, J’ai véritablement sué du sang, J’ai regardé dans toutes les profondeurs de l’enfer, et l’angoisse et l’horreur ont déchiré Mon âme ....J’ai supporté tout ce que vous auriez dû souffrir vous-mêmes.... Et Mon amour pour vous M’a donné la force de tenir ferme jusqu’à l’heure de la mort.
Il n’y a rien qui puisse être comparé à Mes souffrances, aucun homme n’en aurait supporté cette mesure.... Pourtant, Je Me suis offert volontairement parce que Je savais qu’il n’y avait pas d’autre moyen de vous racheter des chaînes du Satan.... Je savais déjà à l’avance ce qui M’attendait, et Je portais aussi le fardeau de ce savoir pendant toute Ma vie, Je marchais consciemment le chemin dont le but final était la croix, mais Je souffrais indiciblement par ce savoir et par conséquent, Je ne pouvais jamais être gai parmi les Miens.... Je voyais la calamité prescrite aux âmes, Je voyais que leur conduite sur la terre ne leur apporterait aucun succès si Je ratais et si Je ne les sauvais pas du péché et de la mort....
Et ce savoir renforçait Ma volonté de manière que sans résistance Je Me résignais au sort qui a été la fin et le but de Ma course terrestre.... Mais il Me fallut lutter jusqu’au dernier moment, jusqu’au dernier moment le fardeau s’est présenté devant Mes yeux si monstrueux que Je sentais Mes forces fléchir et c’est pourquoi en homme Je priai Dieu que cette coupe s’éloigne de Moi.... Mais la force de Mon amour était plus grande que Ma faiblesse humaine.... Et le jour de Mes souffrances indicibles et de Ma mort à la croix devint pour vous autres hommes le jour de la rédemption de toute culpabilité.... Et c’était ce savoir-là qui faisait que Je supportais tout en toute patience, de sorte qu’enfin, Je pus M’exclamer : «Tout est accompli....» Et Mon âme put retourner dans le lieu d’où elle était venue, par Ma mort survint la réunification totale avec le Père Dont Moi aussi Je fus issu jadis....
Amen
TraducteursSuferința și moartea Mea pe cruce nu au putut fi evitate, a trebuit să beau paharul până la capăt, a trebuit să iau totul asupra Mea pentru ca lucrarea de răscumpărare să se împlinească pentru voi, oamenii, care v-a eliberat de orice vinovăție.... Doar conștientizarea situației voastre jalnice M-a determinat să fac acest sacrificiu, căci inima Mea era plină de iubire pentru voi.... și această iubire a vrut să înlăture de la voi soarta cumplită care vă aștepta după moartea fizică..... Pentru că știam despre această soartă cumplită, pentru că am putut lăsa să treacă prin fața ochilor Mei atât fericirea din împărăția luminii, cât și suferința și chinul din împărăția întunericului și pentru că dragostea Mea era pentru voi, ca frați ai Mei căzuți, de aceea am căutat o cale de ieșire care să vă evite soarta cumplită.... Eu Însumi am luat asupra Mea toată vina păcatului și astfel am luat calea crucii.... Ceea ce Mi s-a făcut pe Pământ a fost, ca să spunem așa, doar simbolul a ceea ce a însemnat pentru Mine întreaga povară a păcatului, o povară incomensurabil de apăsătoare, dureroasă și sfâșietoare, care de nenumărate ori M-a aruncat la Pământ și pe care totuși am purtat-o din imensă dragoste.... Orice durere pe care trupul Meu a putut să o îndure, am luat-o și Eu asupra Mea, pentru că am purtat povara păcatului pentru voi, am vrut să fac ispășire pentru el, ceea ce ar fi trebuit voi să suportați irevocabil.... ceea ce nu ați fi putut face în veșnicie. Am suferit și am luptat, am transpirat cu adevărat sânge, am privit în toate adâncurile iadului, iar frica și groaza Mi-au sfâșiat sufletul. Am îndurat tot ceea ce voi înșivă ar fi trebuit să suferiți.... Iar dragostea Mea pentru voi mi-a dat puterea de a persevera până în ceasul morții. Nu există nici o comparație pentru aceste suferințe ale Mele, nici o ființă umană nu ar fi îndurat această măsură.... Dar M-am oferit pe Mine Însumi de bunăvoie, pentru că știam că numai așa puteți fi răscumpărați din robia lui Satana.... Știam deja dinainte ce Mă aștepta și am purtat și această povară cu Mine, am luat în mod conștient calea a cărei țintă finală era crucea, dar am suferit de nedescris din cauza acestei cunoașteri ale Mele și de aceea nu am putut fi niciodată fericit în mijlocul a lor Mei. Am văzut dezastrul provocat sufletelor, am văzut eșecul vieții lor pământești daca aș fi eșuat și nu le-aș fi adus mântuirea din păcat și moarte.... Și această cunoaștere Mi-a întărit voința, astfel încât M-am predat destinului Meu fără să Mă împotrivesc, ceea ce fusese și scopul vieții Mele pe Pământ..... Și totuși a trebuit să Mă lupt până la sfârșit, până la sfârșit povara s-a adunat atât de mult în fața Mea, încât am simțit că Mi se diminuează puterile și de aceea am strigat la Dumnezeu ca ființă umană să lase paharul să treacă de la Mine.... Cu toate acestea, puterea iubirii Mele a fost mai puternică decât slăbiciunea Mea umană.... Iar ziua suferinței Mele de nedescris și a morții Mele pe cruce a devenit ziua răscumpărării de orice vină pentru voi, oamenii.... Iar cunoașterea acestui lucru M-a făcut să iau totul asupra Mea cu răbdare, pentru ca în final să pot exclama: "S-a isprăvit....". Și sufletul Meu a putut să se întoarcă de unde a venit, căci prin moartea Mea a avut loc unificarea deplină cu Tatăl, de la Care am și ieșit odată....
Amin
Traducteurs