• Retour

Pensée confuse - Misère spirituelle – la libre volonté

Les pensées des hommes se sont égarées. Et cela est à entendre en tant que misère spirituelle, les hommes sont sans connaissance, parce qu'ils sont loin de la Vérité et donc aussi loin de Moi, parce qu'ils vivent sans amour, parce que l'amour les unit inévitablement à Moi et à la Vérité. Comment pourraient-ils être aidés autrement sinon en étant toujours seulement mis en garde et stimulés à l'amour. Mais l'amour ne peut pas leur être offert, il peut leur être présenté seulement comme le Commandement le plus important qui doit absolument être accompli, si l'homme veut atteindre son but sur la Terre. L'homme doit savoir que sans l'amour il n'avance pas d'un pas, mais il ne peut pas être demandé obligatoirement, parce qu'il ne serait alors plus l’amour, mais dans le cas le plus favorable seulement une action qui veut donner l'illusion de l'amour. Vous les hommes ne devez pas oublier que l'amour est quelque chose de divin, que Je vous ai donné le Commandement de l'Amour pour vous montrer le chemin vers la divinisation de votre être. Mais Je n'exerce pas la moindre contrainte sur vous, ce qui est pourtant sous-entendu par le mot «Commandement» dans le sens de la Parole. Et ainsi Je vous ai laissé libres en tout, vous pouviez décider par vous-mêmes. Je peux vous porter en avant seulement au moyen d'enseignements pour que vous trouviez par vous-mêmes la voie juste. Et pour cela Je M’efforce continuellement de guider les hommes à la juste pensée, de les dresser de la manière juste, de leur envoyer Ma Parole au moyen de serviteurs absolument adonnés à Moi, pour leur mentionner tout le pour et le contre pour qu'ils trouvent ensuite par eux-mêmes la juste décision et fassent ce qui les porte au but, pour qu'ils vivent dans l'amour et deviennent de nouveau ce qu'ils étaient au début. Mais Je rencontre leur résistance. Les hommes n'acceptent pas Mon Enseignement affectueux, ils se trouvent dans des pensées si chaotiques qu'ils ne peuvent plus saisir la simple pensée claire sur les connexions et ils n'en ont même aucune volonté, Mes Paroles affectueuses ricochent à leurs oreilles et elles ne pénètrent pas jusqu'au cœur et la Force de Ma Parole ne peut pas agir dans l'homme. La misère spirituelle est très grande, parce que la volonté des hommes doit rester libre et eux-mêmes n'ont plus de poussée intérieure. Ils n'ont aucun désir d'une juste clarification, ils se sentent bien dans leur obscurité spirituelle, ils ne désirent pas la Lumière. Et lorsque la Lumière vient à eux, ils ne font pas pénétrer ses rayons dans leurs cœurs, ils s’en détournent et ils se tournent vers des lumières d’éblouissement qui frétillent partout autour d’eux. Et Je regarde plein de Compassion Mes créatures, que Je voudrais rendre heureuses mais qui n'acceptent rien de Ma Main. Je vois comment elles marchent, chacune sur un sentier différent, mais elles ne se transfèrent pas sur la voie qui mène en Haut et certainement à Moi. Je vois aussi ceux qui Me cherchent, mais qui ne se laissent pas conseiller là où Je peux être trouvé – ils doivent marcher sur beaucoup de voies, avant de trouver la bonne. Je voudrais leur épargner à tous les voies inutiles, Je voudrais leur rendre légère la voie qui mène à Moi, Je voudrais vous donner à chacun un guide. Mais Je peux toujours seulement crier avec Ma Voix alléchante : «Venez à Moi, vous tous qui êtes fatigués et chargés, Je veux vous revigorer.» Je peux seulement vous appeler, mais Je ne peux pas vous forcer à marcher sur la voie juste. Mais ils n'écoutent pas Mon Appel d'Amour, parce qu'ils ne reconnaissent pas Ma Voix tant qu’ils sont sans amour. Et c’est cela que Je décris comme misère spirituelle, il existe certes une Aide, mais que vous les hommes ne voulez pas accepter et donc vous déterminez vous-mêmes la fin vers laquelle vous allez à la rencontre. Je peux vous aider, Je veux vous aider, mais vous devez vouloir vous faire aider. Parce que votre volonté est libre et elle déterminera votre sort dans l’éternité.

Amen

Gândire confuză - nevoie spirituală.... Liberul arbitru....

Gândirea oamenilor a devenit confuză. Și aceasta trebuie înțeleasă prin nevoi spirituale, că ei sunt fără cunoaștere, că sunt departe de adevăr și, prin urmare, și de Mine, pentru că trăiesc fără iubire, căci iubirea îi unește inevitabil cu Mine și cu adevărul. Cum altfel ar putea fi ajutați decât prin faptul că sunt mereu doar îndemnați și încurajați să iubească? Dar iubirea nu le poate fi oferită, ci doar prezentată ca fiind cea mai importantă poruncă ce trebuie neapărat îndeplinită dacă ființa umană vrea să-și atingă scopul pe Pământ. Ființa umană trebuie să știe că nu va face nici un pas înainte fără iubire, însă aceasta nu poate fi cerută în mod obligatoriu, pentru că atunci nu ar mai fi vorba de iubire, ci, în cel mai bun caz, doar de o acțiune menită să simuleze iubirea. Voi, oamenii, nu trebuie să uitați că iubirea este ceva divin, că de aceea v-am dat porunca iubirii pentru a vă arăta calea spre divinizarea ființei voastre.... Dar în niciun caz nu exercit asupra voastră cea mai mică constrângere, ceea ce însemna totuși o "poruncă" în sensul cuvântului. Și astfel las totul în seama voastră, puteți decide singuri; Eu nu pot să vă aduc decât atât de departe prin instrucțiuni încât să luați calea cea bună de bunăvoie.... Și, prin urmare, Mă străduiesc în mod constant să îi îndrum pe oameni spre o gândire corectă, să îi instruiesc corect, să le trimit Cuvântul Meu prin intermediul unor slujitori pe deplin devotați Mie, să le explic toate argumentele pro și contra pentru ca apoi să ia singuri decizia corectă și să facă ceea ce îi conduce spre țel.... astfel încât să trăiască în iubire și să redevină ceea ce au fost la început. Dar întâmpin o rezistență grea.... Oamenii nu acceptă instrucțiunile Mele pline de iubire, gândirea lor este atât de confuză încât nu mai pot înțelege cunoașterea simplă și clară a corelațiilor.... și, de asemenea, nu au nici voința de a face acest lucru.... Cuvintele Mele iubitoare răsună în urechile lor și nu ajung la inimile lor, iar puterea Cuvântului Meu nu poate avea efect asupra oamenilor.... Dificultățile spirituale sunt imense, deoarece voința oamenilor trebuie să rămână liberă și ei înșiși nu mai au nici un impuls interior; ei nu mai au dorința de a obține adevărata iluminare, se simt confortabil în întunericul lor spiritual, nu doresc nici o lumină.... și atunci când lumina vine la ei, ei nu lasă razele ei să le pătrundă în inimă, se întorc în altă parte și spre voiajorii care sclipesc peste tot pe cale.... Iar Eu privesc cu milă creaturile Mele pe care vreau să le fac fericite și care nu acceptă nimic din mâinile Mele. Le văd rătăcind, fiecare pe căi diferite, dar fără să pășească pe calea care duce în Sus, dar sigur spre Mine.... Îi văd, de asemenea, pe cei care Mă caută, dar nu sunt sfătuiți unde să Mă găsească, care trebuie să meargă pe mai multe drumuri înainte de a da peste calea cea bună.... Aș vrea să-i scutesc de toate drumurile zadarnice, aș vrea să le fac ușor urcușul spre Mine, aș vrea să asociez fiecăruia un ghid.... Dar Eu nu pot să-i chem vreodată decât cu vocea Mea ademenitoare: Veniți la Mine, voi toți cei trudiți și împovărați, și Eu vă voi da odihnă.... Eu pot doar să-i chem, dar nu-i pot obliga să ia calea cea bună.... Iar ei nu ascultă chemarea Mea de iubire pentru că nu-Mi recunosc vocea atâta timp cât sunt lipsiți de iubire. Și aceasta este ceea ce Eu numesc adversitate spirituală, că ajutorul există cu siguranță și vă este oferit din belșug de Mine, dar că voi, oamenii, nu vreți să-l acceptați și de aceea determinați sfârșitul cu care vă confruntați singuri, Eu vă pot ajuta, vreau și Eu să vă ajut, dar trebuie să vreți să fiți ajutați.... Căci voința voastră este liberă și vă va determina veșnic soarta....

Amin