• Volver

Pruebas de la existencia de Jesús en la Tierra

Cada hombre tiene la posibilidad de llegar a saber el secreto de la Encarnación de Dios... y entonces cada hombre también tendrá una prueba de la Existencia de Jesús - El que ahora como Hijo de Dios y Redentor del mundo le resulta manifiesto, de modo que ya no hacen falta más pruebas. Y el que una vez ha comprendido la Encarnación de Dios, él también sabe que y por qué hace falta la fe... que no hacen falta pruebas pues estas son más bien perjudiciales para el proceso de desarrollo del alma - por el cual el hombre pasa por la Tierra...

Que Dios mismo se haya encarnado en Jesucristo, en el Hombre Jesús, esto es y sigue siendo no digno de confianza para los hombres que no tienen la menor relación espiritual - a los que toda aspiración espiritual es algo extraño. Pues por aspiración espiritual se entiende el proceso de desarrollo del alma - la que no obtuvo la vida terrenal por ser una finalidad en sí, sino por ser el medio para una finalidad.

De modo que aquel que no aspira espiritualmente tampoco llegará a ser “despierto”, es decir, su modo de pensar será más bien supeditado al yerro que a la Verdad; de modo que aceptará más bien el error que la Verdad dado que la pura Verdad le parecerá inaceptable...precisamente porque su espíritu todavía está ensombrecido - lo que no se refiere a la razón sino a la Chispa divina en el hombre. Tal hombre no aceptará causas puramente espirituales, y por eso la Encarnación de Dios como “efecto” de tal “causa espiritual” le resultará incomprensible. Pero la Encarnación de Dios tuvo lugar... Dios mismo se encarnó en un hombre - en el Hombre Jesús, el Hijo de María, El que fue engendrado por el Espíritu de Dios.

Nada debía obligar a los hombres a la fe. Por eso también el Nacimiento de Jesús era sometido a leyes humanos, pero no la generación... Los hombres no se atreverían a poner esto en duda si fueran bien conscientes de que todos los seres criados y el conjunto de toda Obra de Creación han surgido de la Fuerza de Dios, de modo que para esta Fuerza realmente es posible hacer que un ser humano surja de la Voluntad de Dios.

Pero también este Nacimiento tiene sus motivos espirituales, fáciles a comprender para un ser espiritualmente despierto. Pero el hombre debe ser consciente de que toda la Obra de Creación tenía causas espirituales que, como base, tenían la libre voluntad de seres espirituales primarios creados - una libre voluntad que también en la existencia del hombre desempeña un papel que es muy importante... es decir, en la existencia del espíritu primario creado en aquellos tiempos remotos... lo que también explica por qué para la existencia del Hombre Jesús casi no se encuentra pruebas.

Pues no debe haber coerción alguna que obliga al hombre tomar posición en favor o en contra de Jesucristo, el Redentor divino. Tiene que ser una voluntad completamente libre la que determina la actitud ante Él porque únicamente de esto depende la recuperación espiritual del hombre tal como había sido creado como ser primario - por lo que el hombre pasa por la Tierra.

Todo para lo que haya pruebas obliga a una decisión. Pero si se quiere recuperar la perfección que el ser primario había tenido en los tiempos primordiales –la que es objetivo y finalidad de toda la Obra de Creación– nadie debe ser obligado a tomar una decisión. De modo que antes de todo el hombre debe saber del principio primario y de la finalidad de lo que existe, pues debe saber el sentido y el propósito de la Creación y de todos los seres creados en ella.

Pero ahí se trata de un saber que no se puede sacar de libros, sino que debe ser transmitido por el Espíritu de Dios, El que en Sí es la eterna Verdad... sólo que esto requiere condiciones - condiciones con las que cada hombre podría cumplir, pero a lo que sólo una minoría de los hombres está dispuesta... Pero el Espíritu de Dios sólo puede manifestarse allí donde están establecidas las condiciones: una fe viva en Dios, que únicamente mediante el amor puede hacerse viva, y una petición consciente de la Verdad venidera de Dios - precisamente en la fe de recibir la Verdad de Él...

Y el hombre recibirá la Verdad... porque ahora el Espíritu de Dios entra en conexión con la divina Chispa espiritual en el hombre - la que es Parte de Dios. De modo que así el hombre será instruido por el Espíritu... El que no pueda o no quiera creer esto, nunca llegará a la Sabiduría - a la Luz de la comprensión; pero el que lo cree, a él se le descubrirán las más maravillosas Revelaciones, y reconocerá con toda claridad lo que a otros hombres queda inconcebible. Pues comprenderá las relaciones, y para él la Encarnación de Dios en Jesús resultará un problema milagrosamente solucionado, de modo que ya no precisa de pruebas y, sin embargo, penetra todo con más claridad de lo que el intelecto más agudo jamás sería capaz.

Entonces para un ánimo despierto no importa cuánto tiempo haya pasado entre el paso de Jesús por la Tierra y la actualidad, porque este camino de Jesús no fue una acción preparada para un género de seres humanos preciso, sino que estaba dirigido a todos los seres humanos del pasado, del presente y del futuro...

Todos los hombres sabrán de este paso de Jesús por la Tierra y, mientras tan sólo tengan su espíritu despierto, no necesitarán pruebas de la Existencia de Él. Pero sin que ellos tengan el espíritu despierto, también las pruebas más contundentes son inútiles para llegar a la maduración de su alma. Porque una “fe” que se establece a base de pruebas no es una fe que reconoce la libre voluntad - la que es lo único que vale.

Pero el intelecto del hombre tiene poco o nada que ver con lo de despertar el espíritu en los seres humanos, pues ahí se trata del resultado de una vida en amor... de una vida de amor al prójimo... de una vida altruista... Por eso la exploración de secretos profundos no es el privilegio de una gran actividad intelectual sino únicamente el privilegio de aquellos que cumplen con los Mandamientos de Dios - los que Jesús ha enseñado en la Tierra: “Ama a Dios sobre todo, y a tu prójimo como a ti mismo...”.

Al cumplir estos Mandamientos se produce la mayor y más cierta prueba de la Existencia de Jesús, porque entonces el Espíritu de Dios introduce a los seres humanos en toda Verdad y les da explicaciones sobre todas las relaciones espirituales - las que nunca podrá suministrar el mero intelecto del hombre.

Amén.

Dovezi ale existenței lui Iisus pe Pământ....

Fiecărui om i se oferă posibilitatea de a descoperi secretul întrupării lui Dumnezeu și atunci fiecare persoană va avea și dovada existenței lui Iisus, Care i se va dezvălui acum ca Fiu al lui Dumnezeu și Răscumpărător al lumii, astfel încât orice altă dovadă va fi inutilă. Și oricine a înțeles odată întruparea lui Dumnezeu va ști și că este nevoie de credință și de ce este nevoie de ea, de ce dovezile nu sunt benefice, ci mai degrabă dăunătoare pentru cursul de dezvoltare a sufletului, în scopul pentru care ființa umană trăiește pe Pământ. Faptul că Dumnezeu s-a întrupat în Iisus Hristos, în ființa umană Iisus, este și rămâne neverosimil pentru oamenii care nu au nici un fel de legătură spirituală, pentru care strădania spirituală este străină..... Iar prin "strădanie spirituală" trebuie înțeles, așadar, "procesul de dezvoltare a sufletului", care nu a primit viața pământească ca un scop în sine, ci doar ca mijloc pentru atingerea unui scop. Astfel, cine nu se străduiește spiritual nu este nici el "trezit", adică gândirea sa este mai mult supusă erorii decât adevărului, el va accepta mai degrabă eroarea și o va accepta ca adevăr, iar adevărul pur i se va părea inacceptabil.... tocmai pentru că spiritul său este încă întunecat, prin care nu trebuie înțeles intelectul, ci scânteia din ființa umană care este parte divină. Prin urmare, această persoană nu va accepta cauzele pur spirituale și, prin urmare, întruparea lui Dumnezeu ca "efect" al unei astfel de "cauze" spirituale îi va fi de neînțeles. Dar ea a avut loc, Dumnezeu S-a conceput pe Sine într-o ființă umană, iar această ființă umană a fost Iisus, fiul Mariei, care a fost născut de spiritul lui Dumnezeu. Nimic nu a fost permis pentru a-i forța pe oameni să creadă și, prin urmare, nașterea lui Iisus a fost supusă și ea legilor umane, dar nu și procrearea..... Oamenii nu ar trebui să îndrăznească să se îndoiască de acest lucru atunci când se gândesc că tot ceea ce a fost creat, precum și întreaga operă de creație a ieșit din puterea lui Dumnezeu, astfel că este cu adevărat posibil ca această putere să lase o ființă umană să se nască din voința Sa. Dar această naștere fără procreare a avut și motivele sale spirituale, care sunt extrem de ușor de înțeles pentru un spirit trezit. Dar ființa umană trebuie să știe că întreaga operă a creației a avut cauze spirituale care s-au bazat pe voința liberă a ființelor spirituale create inițial și că această voință liberă joacă un rol și în existența ființei umane.... spiritul primordial creat odată.... ceea ce este semnificativ și explică, de asemenea, de ce nu se pot găsi dovezi sau doar puține dovezi pentru existența omului Iisus. Pentru că nici un fel de constrângere de orice fel nu poate determina o persoană să aibă o atitudine pozitivă sau negativă față de Iisus Hristos, Răscumpărătorul divin. Atitudinea față de El trebuie să fie determinată de o libertate totală a voinței, deoarece numai de aceasta depinde reformarea spirituală a ființei umane în ființa creată inițial, în scopul pentru care ființa umană trăiește pe Pământ. Ceea ce poate fi dovedit obligă la o decizie.... Nici o ființă umană nu poate fi forțată să ia o decizie dacă se dorește să se ajungă din nou la perfecțiunea anterioară a ființei primordiale, care este și scopul întregii opere de creație. Prin urmare, ființa umană trebuie să știe mai întâi despre începutul și scopul primordial a tot ceea ce există, despre sensul și scopul creației și al tuturor ființelor create în cadrul ei. Dar el nu va putea niciodată să extragă această cunoaștere din cărți, ci ea trebuie să îi fie transmisă prin intermediul spiritului lui Dumnezeu, Care în Sine Însuși este Adevărul Etern. Dar acest lucru necesită condiții pe care orice ființă umană le poate îndeplini, dar pe care doar foarte puțini oameni doresc să le îndeplinească.... Cu toate acestea, spiritul lui Dumnezeu nu se poate exprima decât acolo unde sunt îndeplinite aceste condiții: O credință vie în Dumnezeu, care nu poate prinde viață decât prin iubire, și o cerere conștientă a adevărului de la Dumnezeu, tocmai în credința de a primi adevărul împărtășit de El.... Și ea va deveni om, pentru că atunci spiritul lui Dumnezeu va lua contact cu scânteia spirituală din ființa umană, care este partea Lui, iar ființa umană va fi instruită de spirit.... Oricine nu poate sau nu vrea să creadă acest lucru nu va ajunge niciodată la înțelepciune, la lumina cunoașterii.... Dar oricui va crede acest lucru i se vor revela cele mai minunate revelații, va recunoaște cu strălucire și claritate ceea ce este de neînțeles pentru alți oameni, va fi capabil să înțeleagă corelațiile, iar întruparea lui Dumnezeu în Iisus va fi pentru el o problemă atât de minunat rezolvată încât nu va mai avea nevoie de nicio dovadă și totuși va fi capabil să vadă prin toate mai clar decât ar putea reuși vreodată cel mai ascuțit intelect. Pentru un spirit trezit, însă, nu contează ce perioade de timp se află între viața lui Iisus pe Pământ și prezent, căci această viață a lui Iisus nu a fost un act calculat pentru un anumit cerc de oameni, ci s-a aplicat tuturor oamenilor din trecut, din prezent și din viitor..... Toți oamenii vor trăi viața lui Iisus, dar nu vor avea nevoie de nicio dovadă a existenței Sale, de îndată ce doar spiritul lor se va trezi, însă fără o trezire a spiritului, chiar și cele mai puternice dovezi ar fi inutile pentru atingerea maturității sufletești, căci credința care decurge din dovezi nu este o credință care respectă liberul arbitru și care este singura care are valoare. Dar intelectul ființei umane nu are nimic sau prea puțin de-a face cu trezirea spiritului în ființa umană..... Acesta din urmă este rezultatul unei vieți de iubire, o viață de iubire dezinteresată față de aproapele, motiv pentru care cercetarea celor mai profunde taine nu este privilegiul unei activități intelectuale vii, ci exclusiv apanajul celor care respectă poruncile lui Dumnezeu, pe care le-a învățat pe Pământ omul Iisus: "Iubește-l pe Dumnezeu mai presus de toate și pe aproapele tău ca pe tine însuți"..... Efectul împlinirii acestor porunci este cea mai sigură și mai clară dovadă a existenței lui Iisus, căci atunci spiritul ieșit din Dumnezeu îl călăuzește pe om în tot adevărul și îl informează și despre toate corelațiile spirituale pe care intelectul uman singur nu le va putea da....

Amin