• Volver

La correcta valoración de la vida terrestre....

No podéis medir la bendición que el reino espiritual os va a regalar si habéis formado vuestro ser durante la vida terrestre, para que podáis tomar asiento en el reino de la luz. No se os puede hacer visible, porque llevaríais vuestra vida terrestre en un cierto estado forzado y el propósito de la cual se perdería por completo. Y aunque se os pone por delante como cierto, faltan las pruebas, y lo que tiene su razón en la libertad de la voluntad la cual estaría en peligro. Pero tanto se os tiene que decir que la vida más dura en la tierra con penuria y acosos, en enfermedad y miseria se recompensará mil veces con aquella bendición y mirando atrás no lo vais a entender por qué se os puso difícil tener que sacrificar algo, porque el tiempo terrestre os parecerá como un momento fugaz, porque ahora tenéis toda la eternidad pasando en bendición por delante.... Estáis dando a vuestra vida terrestre demasiado valor, mirándolo desde la tierra.... Espiritualmente si que es importante para vosotros, porque una vida terrenal correctamente vivida os puede traer justamente aquella eternidad bendita. Pero lo que aquella vida terrestre os ofrece es completamente inutil y solamente preparado para daros un cierto bienestar por un instante comparado con la eternidad. Deberíais considerarlo siempre que un días no podéis entenderlo que os gustaban cosas que no tenían valor espiritual ninguno.... y estaréis muy agradecidos frenta cualquier alma que os presentaba aquella nulidad en vuestra vida terrestre y que dirigía vuestra mirada en otros retos. Pero mientras los hombres están viviendo sobre la tierra, estas pistas no os gustarán y por esto tampoco las palabras de Jesús: “El reino celeste sufre bajo la violencia y solo aquel que usa la violencia se apodera del cual....” Pero si imaginariais cuánto tiempo eterno vuestro alma pasa ya por la tierra y que por delante está esperando la eternidad, podríais valorar mejor al tiempo corto de la vida, podrías saber, que de verdad solo es un instante y que podríais dejar atrás los goces frente la bendición que vais a ganar con la superación de vuestro ser. Justamente en esto se consiste la prueba de la voluntad, no buscar a la parte del adversario de Dios, sino ver vuestra meta en Dios.... Y si a los hombres se ofrece ayuda visible dando conciencia sobre vuestro reto terrestre, si se os abren los ojos para ser capaz de contemplar lo que un ciego no ve, entonces os debería tentar el reto, porque la vida terrestre no dura para siempre y puede ser terminada el día siguiente para cada uno.... Vuestra existencia en la tierra es dudosa, porque no tenéis ninguna seguridad de poder disfrutarla por mucho tiempo.... pero la vida espiritual es segura para cada uno, solo que se puede formar muy diferente. Y esto lo determinareis vosotros mismos por el enfoque frente a la vida en la tierra. A pesar de que tenéis derechos y obligaciones, también en la vida de la tierra tenéis que cumplir con vuestro puesto que en el cual se os puso. Se os permiten alegrías terrestres y Dios tampoco os pide la vida de un eremita, ninguna retirada completa del mundo.... Pero no os dejéis gobernar por el mundo, vosotros debéis ser Señor del mundo, el mundo os debe servir a vosotros, como es la voluntad de Dios.... pero ver como sentido y propósito de la existencia en este mundo siempre el desarrollo espiritual, el cual podéis conseguir ya durante la vida terrestre.... “El mundo” no debe ocupar la mente completa del hombre, sino pensamientos espirituales deben estar en primer plano, entonces el mundo ya no es peligroso, aunque el hombre se mueve en medio del mundo. Y el hombre debe estar consciente siempre que la vida terrestre no se vive por sentido propio, sino que es remedio para llegar al propósito.... Aquel que adapta estos pensamientos no se deja satisfacer por lo que el mundo le ofrece.... Busca constantemente retos mayores, y el mundo ha perdido su peligro para él, en el mundo no va a encontrar su satisfacción, porque ha encontrado su propio valor o la indignidad. Además Dios ha regalado mucho al hombre en Su creación de la cual el hombre puede alegrarse mucho sin remordimientos, como Él dejar a decidir al hombre a alegrarse de todas las cosas de manera justa, si solamente Él Mismo es el reto y sigue siéndolo, lo que le importa al hombre....

amén

Evaluarea corectă a vieții pământești....

Nu puteți măsura fericirea pe care vi-o va oferi împărăția spirituală atunci când v-ați format ființa prin viața pământească în așa fel încât să puteți intra în posesia împărăției luminii. Și nici nu vi se poate preciza, pentru că atunci v-ați trăi viața pământească într-o anumită stare de constrângere, iar scopul ei ar fi atunci complet ratat. Și chiar dacă vi se prezintă ca fiind adevărat, dovezile lipsesc, dar și acest lucru își are rațiunea în libertatea voinței, care ar fi pusă în pericol prin aceasta. Dar atât se poate și trebuie să vi se spună că cea mai grea viață pământească în adversități și necazuri, în boală și mizerie, va fi depășită de o mie de ori de acele fericiri și că, privind în urmă, nu veți putea înțelege că v-a fost greu atunci când a trebuit să vă jertfiți, pentru că atunci și timpul pământesc vă va părea o clipă trecătoare, iar acum vă stă în față întreaga veșnicie în beatitudine.... Voi, oamenii, acordați cu toții prea multă valoare vieții voastre pământești, din punct de vedere pământesc.... Ea are într-adevăr o importanță spirituală pentru voi, pentru că o existență pământească corect trăită vă poate crea o eternitate fericită. Dar ceea ce vă oferă această viață pământească este complet inutil și vă oferă doar o senzație de bunăstare de moment în comparație cu eternitatea. Ar trebui să aveți mereu în vedere acest lucru, pentru că într-o zi nu veți putea înțelege că v-ați bucurat de lucruri care nu aveau nicio valoare spirituală.... și veți fi recunoscători fiecărui suflet care v-a prezentat tocmai această inutilitate în viața pământească și v-a îndreptat privirea spre alte scopuri. Dar atâta timp cât voi, oamenii, veți trăi pe Pământ, astfel de referințe nu vor fi pe placul vostru și de aceea și cuvintele lui Iisus: "Împărăția cerurilor se ia cu năvală și numai cei ce dau năvală pun mâna pe ea....". Dar dacă ați încerca măcar o dată să vă imaginați cât de infinit de mult timp ați umblat pe Pământ pentru sufletului vostru, și că în fața voastră se află eternitatea, atunci ați putea să evaluați mai bine și timpul scurt al vieții pământești, ați ști că este de fapt doar o clipă și atunci ați dori cu plăcere să renunțați și la bucuriile acestei clipe în vederea fericirii pe care o dobândiți depășindu-vă pe voi înșivă. Tocmai aceasta este proba voinței voastre, să nu vă străduiți spre adversarul lui Dumnezeu, ci să vă vedeți scopul în Dumnezeu..... Și când voi, oamenii, sunteți ajutați atât de vizibil prin faptul că vi se dă cunoașterea scopului vieții voastre pământești, când vi se deschid ochii astfel încât să puteți vedea ceea ce orbii nu pot vedea, atunci scopul ar trebui să vă atragă în continuare, căci viața pământească nu durează o veșnicie și poate chiar să se termine pentru individ chiar a doua zi.... Existența voastră pământească este îndoielnică, deoarece nu aveți certitudinea că vă veți putea bucura de ea pentru o perioadă lungă de timp.... dar viața spirituală este sigură pentru fiecare dintre voi, numai că ea poate fi conturată foarte diferit. Iar acest lucru îl determinați voi înșivă prin atitudinea pe care o aveți față de viața pământească. Și totuși, aveți dreptul și datoria de a vă ocupa locul care v-a fost dat în viața pământească. Prin urmare, nu vi se refuză plăcerile vieții, iar Dumnezeu nu vă cere să trăiți într-o pustnicie, să vă retrageți complet din lume.... Dar nu trebuie să vă lăsați dominați de lume, să fiți stăpânii lumii, să faceți lumea să vă fie de folos, așa cum este voia lui Dumnezeu.... însă vedeți întotdeauna dezvoltarea spirituală ca sens și scop al existenței în această lume, pe care o puteți realiza și în viața pământească.... Întreaga gândire a ființei umane nu ar trebui să fie umplută de "lume", ci să predomine gândurile spirituale, atunci nici lumea nu va mai fi un pericol, chiar dacă ființa umană trăiește în mijlocul lumii. Iar ființa umană ar trebui să fie mereu conștientă de faptul că viața pământească nu este un scop în sine, ci doar un mijloc pentru un scop..... Oricine adoptă aceste gânduri nu se va mulțumi cu ceea ce îi oferă lumea..... El caută și se străduiește să atingă scopuri mai înalte, iar pentru el lumea și-a pierdut pericolul, nu-și va mai găsi împlinirea în lume pentru că i-a recunoscut valoarea reală sau chiar nonvaloarea. De altfel, Dumnezeu a dat ființei umane multe lucruri în creația Sa de care ființa umană se poate bucura fără ezitare, așa cum lasă la latitudinea ființei umane să se bucure de toate lucrurile în mod corect, dacă doar El Însuși este și rămâne întotdeauna scopul care este prima prioritate a ființei umane....

Amin