No va el comportamiento de la humanidad conforme con la enseñanza de Cristo porque esta exige la obra de amor, exige una vida el uno para el otro, exige una relación entre los hombres entre sí como la de un hermano a un hermano. Pero los hombres en la actualidad son hostiles entre sí, a menudo externamente unidos entre sí, pero en el fondo del corazón siempre se ocupan solamente por su propia ventaja y consideran a su semejante como oponente porque se siente perjudicado o desfavorecido por él.
La humanidad carece de todo amor, y por eso se opone al cristianismo, en contra de la divina enseñanza de amor, a la que ya no quieren obedecer. Porque practicar el amor significa para los hombres superación, significa una separación de la materia, un aplazamiento de los propios deseos y ganas y un sacrifico de lo que el hombre ama....
Debe lucharse contra el amor propio, el hombre debe educarse mismo para no ser pretencioso y para poder servir a su prójimo, que le dona, de lo que se entrega. Este es un sacrificio, que solo se puede hacer por amor y, por lo tanto, hay que practicar el amor.... Pero rara vez un hombre hace este sacrifico para su prójimo ....
Cada uno solo piensa en sí mismo y, por lo tanto, la enseñanza de Cristo le parece incómodo para él y está de acuerdo con el plan de los hombres de exterminarla.... donde hay falta de amor se llevará a cabo sin dudar la lucha contra la divina enseñanza de amor. La falta de amor se extiende por todo el mundo y los hombres se superan entre sí en las atrocidades que infligen al prójimo, por lo que todo el mundo ha de ser llamado culpable de los grandes sucesos mundiales que comenzaron solo por la crueldad de la humanidad y que siempre conlleva consigo una mayor falta de amor y, por lo tanto, tiene que ser llamado como actuaciones del infierno o como actuaciones de fuerzas demoniacas.
Y los hombres no reconocen la depresión mental en la que se encuentran. Solo consideran el impacto puramente externo de los sucesos mundiales, pero no ven el estado mental de aquellos que, a través de su gran falta de amor, provoquen que también sus semejantes actúen sin amor. Y hasta que esta situación penosa no sea reconocida, tampoco podrá ser resuelta; a menos que el hombre reconozca la falta de amor como el mal más grande, tampoco se esforzará de vivir en el amor, es decir, dar eso a los demás....
Y entonces él no aprobará la enseñanza de Cristo, la rechazará, porque el cumplimiento de esta no le brinda ninguna ventaja terrenal. En consecuencia, será su acción.... reprimirá el amor y el resultado será solo un aumento de falta de amor.... Un hombre buscará la destrucción del otro, no conocerá ninguna inhibición y, por lo tanto, se va a superar en dureza y crueldades y, todo el amor se enfriará, y el bajo estado mental se hundirá al máximo, y un mundo sin amor no puede existir, está condenada al hundimiento y con ello todo lo que no busca redimirse a si mismo a través del amor....
Amén
TraductorComportamentul omenirii nu poate fi pus în armonie cu învățătura lui Hristos, pentru că ea cere o activitate iubitoare, cere o viață pentru celălalt, cere o relație între oameni ca cea de la frate la frate. Dar oamenii din zilele noastre sunt cu toții ostili unii față de alții, deseori în aparență se susțin unii pe alții, dar în inima lor se gândesc doar la propriul avantaj și îi consideră pe semenii lor drept adversari, pentru că se simt lezați sau dezavantajați de ei. Umanitatea este lipsită de orice iubire și de aceea se opune și creștinismului, învățătura divină a iubirii, pe care nu mai vrea să o urmeze. Pentru că a practica iubirea înseamnă pentru oameni o depășire, înseamnă o despărțire de materie, o lăsare la o parte a propriilor dorințe și pofte, un sacrificiu a ceea ce este drag omului.... Iubirea de ego trebuie combătută, ființa umană trebuie să se educe pentru a fi lipsită de pretenții, pentru a putea servi semenilor săi, oferindu-le ceea ce el însuși își dăruiește. Acesta este un sacrificiu care nu poate fi făcut decât din iubire și, prin urmare, iubirea trebuie să fie practicată..... Cu toate acestea, doar rareori o persoană mai face acest sacrificiu pentru semenii săi.... Fiecare se gândește doar la el însuși și, prin urmare, învățătura lui Hristos este incomodă pentru el și este de acord cu planul oamenilor de a o eradica.... Acolo unde există lipsă de bunătate, acolo se va duce fără ezitare lupta împotriva învățăturii divine a iubirii. Iar lipsa de bunătate se răspândește în întreaga lume, oamenii se întrec unii pe alții în cruzimea pe care o exercită asupra semenilor lor și, astfel, întreaga lume este vinovată pentru marele eveniment mondial care a început doar cu lipsa de bunătate a omenirii și care are ca rezultat o lipsă de bunătate tot mai mare și, prin urmare, trebuie descrisă ca fiind lucrarea iadului, ca fiind lucrarea forțelor demonice. Iar oamenii nu recunosc nivelul spiritual scăzut în care se află. Ei se uită doar la efectele pur exterioare ale evenimentelor lumii, dar nu și la starea spirituală a celor care, prin marea lor lipsă de bunătate, îi determină și pe semenii lor să acționeze cu lipsă de bunătate. Și atâta timp cât această stare de lucruri nu este recunoscută, ea nu poate fi remediată; atâta timp cât o persoană nu recunoaște lipsa de bunătate ca fiind cel mai mare rău, ea nu va face nici un efort pentru a trăi în iubire, adică pentru a o dărui semenilor săi..... Și astfel, nici el nu va aproba învățătura lui Hristos, o va respinge pentru că urmarea ei nu-i va aduce niciun avantaj pământesc. Dar acțiunile sale vor fi în consecință.... dragostea va fi din nou suprimată și rezultatul va fi doar o mai mare lipsă de bunăvoință.... o persoană se va strădui să îi distrugă pe ceilalți, nu va cunoaște nicio inhibiție, nu va mai putea distinge între bine și rău și, prin urmare, se va întrece pe sine în duritate și cruzime, iar toată iubirea se va răci și nivelul spiritual scăzut se va prăbuși la extrem, iar o lume fără iubire nu poate exista, este condamnată și odată cu ea tot ceea ce nu caută să se răscumpere prin iubire....
Amin
Traductor