• Volver

Jesús sufrió indeciblemente....

Una y otra vez debes recordar lo que el hombre Jesús sufrió por ti porque Su amor quería ayudarte a ser libre de la atadura de Satanás. Él tomó toda tu culpa sobre sí mismo y como expiación para esa culpa soportó un sufrimiento sobrehumano y finalmente pagó por esta culpa con la muerte más agonizante en la cruz. Y aunque se te presente repetidamente la magnitud de Su sacrificio y la extensión de Su sufrimiento, te es emocionalmente imposible empatizar con este sufrimiento, y sin embargo deberías pensar a menudo en él para poder apreciar también Su más que gran amor por ti, que le motivó a realizar Su acto de Salvación. Su alma era pura y sin mancha, vino de las más altas esferas de la luz al oscuro y pecaminoso mundo, vino a una humanidad que era pecadora debido a su pasada apostasía de Dios y que también pecó en la vida terrenal porque estaba bajo la influencia del adversario que constantemente la impulsaba a la falta de bondad y al que no podía resistir porque estaba completamente debilitada por la carga del pecado original.... La gente estaba en densas tinieblas y, por lo tanto, tampoco podía desenmascarar al enemigo de su alma, y así se encontraba en la más profunda adversidad espiritual y nunca habría podido liberarse de ella por sus propias fuerzas. Y Jesús se apiadó de esta humanidad, eran Sus hermanos caídos que habrían permanecido eternamente separados del Padre y a los que, por tanto, quiso llevar ayuda, a los que quiso mostrar de nuevo el camino que lleva de vuelta a la casa del Padre. Jesús se ofreció voluntariamente para una obra de expiación que ustedes, los humanos, no pueden medir en su magnitud.... Sufrió física y mentalmente, pues todo lo que se le pudo hacer para atormentarlo, todo el sufrimiento y el dolor que se le pudo infligir, eso fue hecho por personas que eran seguidores del adversario, quien quería impedir el acto de Salvación con toda sus fuerzas.... Pero lo que el alma soportó en el dominio del príncipe de las tinieblas, a merced de sus siervos y cómplices, es incomprensible para ustedes, los humanos, pues ella vino de una esfera divina y llena de luz y descendió al infierno, en el reino del adversario de Dios, donde era oscuro y donde el alma tenía que soportar ahora un tormento inconmensurable, porque todo lo pecaminoso y oscuro la tocaba dolorosamente, porque todo lo malvado se aferraba al alma y trataba de arrastrarla con ella a profundidades sin fin (Nota del traductor. la palabra original que se traduce aquí como „lo malvado“ es „das Ungeistige“, que deriva de la palabra „Ungeist“ la que significa „espíritu malvado“. Fin de la nota). Pero ella resistió, hizo uso de la fuerza de Dios.... Porque el alma de Jesús estaba llena de amor, y este amor fue Su fuerza que le hizo posible la obra de redención.... Jesús vio el estado miserable de las personas en la tierra, vio su impotencia y su ceguera, y en Su amor emprendió la batalla con quien tenía a las personas bajo su control, quien las había sumido en la miseria y quería impedirles encontrar la salida. Él (Jesús) se opuso a su odio y a su mal obrar con su amor.... Y este amor fue más fuerte que el odio, venció al adversario.... El amor se sacrificó por el prójimo, y el amor, a través de su muerte en la cruz, compró a las personas para liberarlas del que las tenía cautivas.

(10.4.1963) El precio fue muy alto, sacrificó lo último por la culpa del pecado de la gente, se sacrificó a Sí mismo.... Demostró al adversario que el amor es más fuerte que el odio, que el amor puede lograrlo todo, que el amor ni siquiera se arredra ante la muerte si quiere dar la libertad a los no libres, si quiere devolver lo muerto a la vida, si puede arrancar al prisionero de su carcelero.... Ningún dolor y agonía fue demasiado grande para que el hombre Jesús se abstuviera de realizar el acto de Salvación, pues Su compasión por la humanidad pecadora era tan profunda que ya nada le podía hacer retroceder y entró en la muerte con devoción y voluntad, que soportó previamente un sufrimiento sobrehumano por consideración de los pecados de la humanidad.... Y cuando ustedes, los humanos, piensen en esto, deben precipitarse hacia Él con ardiente amor, deben apresurarse bajo la cruz para pertenecer a aquellos por los que el hombre Jesús derramó su sangre.... Deben estar tan impregnados de la fuerza de Su amor que lo correspondan desde el fondo de sus corazones y se entreguen completamente a Él para ser y permanecer Suyos por toda la eternidad.... Nunca podrán visualizar ni pensar suficientes veces en Su sufrimiento y muerte, y entonces se acercarán cada vez más a Él cuando se llenen con el pensamiento de que todo el sufrimiento que Él soportó lo hubieran tenido que soportar ustedes para expiar la gran culpa.... y que Él les ha salvado de eso.... Esto sólo fue posible gracias al amor que se alojaba en Él.... Y este amor era Dios mismo, que impregnó por completo al hombre Jesús y le dio la fuerza para completar la obra de misericordia y derrotar al adversario, pues el amor es la fuerza a la que incluso el adversario de Dios tuvo que sucumbir.... por lo que debe desistir de aquellas almas que toman el camino de la cruz, que reconocen a Jesucristo como el divino Redentor y le piden perdón por la culpa.

Amén

Iisus a suferit nespus de mult....

În mod repetat, ar trebui să vă amintiți ce a suferit omul Iisus pentru voi, pentru că dragostea Lui a vrut să vă ajute să vă eliberați din robia Satanei. El a luat asupra Sa toată vina voastră și a îndurat suferințe supraomenești ca ispășire pentru această vină și, în cele din urmă, a plătit pentru această vină cu cea mai chinuitoare moarte pe cruce. Și chiar dacă magnitudinea sacrificiului Său și amploarea suferinței Sale vă sunt prezentate în mod repetat, vă este imposibil din punct de vedere emoțional să empatizați cu această suferință, și totuși ar trebui să vă gândiți adesea la ea pentru a putea aprecia și dragostea Sa nespus de mare pentru voi, care L-a motivat să îndeplinească actul Său de Mântuire. Sufletul Său era curat și fără pată, a venit din cele mai înalte sfere de lumină în lumea întunecată și păcătoasă, a venit la o umanitate care era păcătoasă din cauza apostaziei sale trecute față de Dumnezeu și care a păcătuit și în viața pământească, deoarece se afla sub influența adversarului care o împingea în mod constant spre lipsa de iubire și căruia, prin urmare, nu i se putea împotrivi deoarece era complet slăbită de povara păcatului primordial.... Oamenii se aflau ei înșiși într-un întuneric dens și, prin urmare, nu puteau să vadă prin dușmanul sufletului lor și, astfel, se aflau în cea mai profundă adversitate spirituală și nu ar fi putut niciodată să se elibereze de el prin propriile lor forțe. Iar lui Iisus i s-a făcut milă de această umanitate, ei erau frații Săi căzuți care ar fi rămas veșnic despărțiți de Tatăl și cărora de aceea a vrut să le aducă ajutor, cărora a vrut să le arate din nou calea care duce înapoi în casa Tatălui. Iisus s-a oferit voluntar pentru o lucrare de ispășire pe care voi, oamenii, nu o puteți măsura în amploarea ei.... El a suferit fizic și sufletește, pentru că tot ceea ce i s-a putut face pentru a-L chinui, orice suferință și durere i s-a putut provoca, aceasta a fost făcută de oameni care erau adepții adversarului și care doreau să împiedice cu toată puterea lor actul de Mântuire.... Dar ceea ce a îndurat sufletul în domeniul prințului întunericului, la mila slujitorilor și complicilor săi, este de neînțeles pentru voi, oamenii, pentru că el a venit dintr-o sferă divină, plină de lumină și a coborât în iad, în tărâmul adversarului lui Dumnezeu, unde era întuneric și unde sufletul trebuia acum să îndure un chin incomensurabil, pentru că tot ceea ce era păcătos și întunecat îl atingea dureros, pentru că tot ceea ce era nespiritual se agăța de suflet și încerca să-l tragă cu el în jos, în adâncuri nesfârșite.... Dar el a rezistat, s-a folosit de puterea de la Dumnezeu.... Căci sufletul lui Iisus era plin de iubire, și această iubire a fost forța sa care a făcut posibilă lucrarea de mântuire pentru el.... Iisus a văzut starea de mizerie a oamenilor pe Pământ, a văzut neputința și orbirea lor și, în dragostea Sa, a pornit lupta cu cel care îi avea pe oameni sub controlul său, care îi afundase în mizerie și voia să-i împiedice să găsească calea de ieșire. El (Iisus) s-a opus urii și lucrării sale rele cu dragostea Lui.... Și această iubire a fost mai puternică decât ura, l-a învins pe adversar.... Iubirea s-a sacrificat pentru semeni, iar iubirea, prin moartea Sa pe cruce, i-a cumpărat pe oameni liberi de cel care îi ținea captivi.

(10.4.1963) Prețul a fost foarte mare, El Și-a dat ultima suflare pentru vina de păcat a oamenilor, S-a jertfit pe Sine.... El a dovedit adversarului că iubirea este mai puternică decât ura, că iubirea poate realiza totul, că nu se dă înapoi nici măcar de la moarte dacă vrea să dea libertate celor lipsiți de libertate, dacă vrea să readucă morții la viață, dacă poate smulge prizonierul din temnicerul său.... Nici o durere și nici o agonie nu a fost prea mare pentru ca Omul Iisus să se abțină de la actul de Mântuire, căci compasiunea Lui pentru omenirea păcătoasă era atât de profundă încât nimic nu-L mai speria și a mers la moarte cu devotament și de bunăvoie, că a îndurat dinainte suferințe supraomenești pentru păcatele omenirii.... Și când voi, oamenii, vă gândiți la acest lucru, atunci trebuie să vă grăbiți spre El cu o dragoste arzătoare, trebuie să vă grăbiți la cruce pentru a face parte dintre cei pentru care omul Iisus și-a vărsat sângele.... Trebuie să fiți atât de pătrunși de puterea iubirii Sale încât să-i răspundeți reciproc din adâncul inimii și să vă dăruiți complet Lui pentru a deveni și a rămâne ai Lui pentru totdeauna.... Nu vă puteți aminti suficient de des de suferința și moartea Lui, și atunci vă veți apropia din ce în ce mai mult de El atunci când veți fi pătrunși de gândul că toată suferința pe care El a îndurat-o a fost a voastră pentru a ispăși marea vină.... și că El v-a răscumpărat de ea.... Acest lucru a fost posibil numai prin iubirea care a fost adăpostită în El.... Iar această iubire a fost Dumnezeu Însuși, Care l-a pătruns complet pe omul Iisus și I-a dat puterea de a duce la bun sfârșit lucrarea de milă și de a-l învinge pe adversar, căci iubirea este puterea în fața căreia a trebuit să cedeze chiar și adversarul lui Dumnezeu.... astfel încât el trebuie să se despartă de acele suflete care iau calea crucii, care îl recunosc pe Iisus Hristos ca Răscumpărător divin și îi cer ca să le ierte vina....

Amin