• Volver

Las furzas naturales se desencadenan

Percibiréis Mi Voz alta y potente, y todos los que no obedecéis a Mi llamada queda, porque no quieren, os espantaréis en cuanto os resuene ella fuerte a través del desencadenamiento de los elementos de la naturaleza, y así os acordaréis de Mí, a quien siempre os habéis opuesto, y a quien, sin embargo; tenéis que reconocer, en vista de la manifestación de los elementos naturales. Es verdad que vosotros no queréis admitir la relación de ellos y entre vuestro hacer y dejar de hacer en el mundo, pero sí, sólo esto último me obliga a Mí a ello, manifestándome tan visiblemente, pues vuestro hacer y no hacer demuestra que vosotros no me reconocéis como a vuestro Dios y Creador, ante Él que una vez tenéis que responsabilizaros. Vosotros no creéis en ello y por eso vivís vuestra vida terrenal no según Mi Voluntad.

Y por eso dejo que resuene Mi Voz, para que reflexionéis en Mí y os cambiéis; para que me reconozcáis, y dejeis que Mi Voluntad se haga la vuestra. Yo os hablo a vosotros. Primero en voz baja y lleno de Amor, exhortandoos a la conversión. Pero después elevando siempre más Mi Voz, hasta que ella cause en vosotros miedo y espanto, porque ahora teméis por vuestra vida. Y muchos perderán su vida terrenal en ella, pero si ellos me han encontrado en la última hora, de ese modo no es para ellos una pérdida la muerte de su cuerpo, ella es sólo una Gracia entonces, pues estaban en el peligro de hundirse por completo, y por eso los llamo Yo en el momento del reconocimiento de Mí Mismo, en el momento de despertar a la fe, la cual les hace más fácil la entrada en el Reino del otro mundo y que es el comienzo del camino a lo alto para el alma.

Yo quiero darme a conocer a Mí Mismo claramente mediante el enfurecimiento en la naturaleza. Donde está obrando la voluntad humana, allí es la fe en Mi apenas de esperar sólo, mas donde los hombres están expuestos sin esperanza alguna a los elementos de la naturaleza, allí piensan antes en su Creador y lo llaman. Y allí aún hay esperanza que sean salvadas almas de las tinieblas de la incredulidad, reconociéndome, y se dejen guiar ahora por Mí en la tierra, o también en el Reino del más allá. Lo que no llevan a cabo los sucesos terrenales, eso puede conseguír aún una catástofe natural en gran dimensión, para que se piense en Dios y el Creador eterno de la eternidad, y sea así establecido el contacto a Él en el corazón de los hombers, mediante una llamada fervorosa en la gran necesidad y desgracia, pidiendo por salvación. Y lo que es aparentemente una obra de destrucción, puede ser una acción de rescate, significando para muchas almas la salvación, las que por medio de eso se escapan de la perdición eterna, y despiertan a la vida, aunque sufran la muerte terrena. Todo lo que pueda hacerse aún para salvar a éstos, lo haré Yo , para los que cierran sus oídos a Mi plática en Voz baja y llena de Amor, y a los que no obstante no quiero dejar que caígan. Con Voz alta quiero Yo llamarlos otra vez, y bendito, de quien se acuerde de Mí, bendito, de cuyo corazón Yo no he sido suprimído de su corazón del todo, y de los que ahora me llamen a Mí, antes que sea demasiado tarde.

Amén

Furia forțelor naturii....

Îmi veți auzi vocea tare și puternică și toți cei care nu ați vrut să ascultați chemarea Mea tăcută veți fi surprinși când aceasta va răsuna tare pentru voi, când vă veți aminti de Mine prin furia forțelor naturii, cărora le-ați rezistat întotdeauna și pe care, totuși, trebuie să le recunoașteți, având în vedere expresia elementelor naturii. Deși nu vreți să acceptați nicio legătură între acest lucru și acțiunile voastre în lume.... Totuși, doar aceasta din urmă Mă determină să Mă exprim în mod evident, pentru că acțiunile voastre dovedesc că nu Mă recunoașteți ca fiind Dumnezeul și Creatorul vostru, în fața căruia va trebui să răspundeți într-o zi. Voi nu credeți în ea și, prin urmare, nu vă trăiți viața pământească conform voinței Mele..... Și de aceea las să răsune vocea Mea pentru ca voi să vă amintiți de Mine și să vă schimbați, pentru ca voi să Mă recunoașteți și să lăsați voința Mea să devină voința voastră.... Vă vorbesc, la început în liniște și plin de iubire, îndemnându-vă la pocăință.... pentru ca apoi să-Mi ridic vocea tot mai tare până când vă va îngrozi, pentru că acum vă veți teme pentru viața voastră. Și mulți își vor pierde viața pământească, dar dacă în ultimul ceas și-au găsit calea spre Mine, moartea fizică nu este o pierdere pentru ei...., ci doar o milă, căci erau în pericol de a se scufunda complet, și de aceea îi chem în momentul în care se recunosc, în momentul în care se trezesc la credință, ceea ce le facilitează intrarea în împărăția de dincolo și este începutul căii de ascensiune pentru suflet. Mă voi dezvălui în mod clar prin furia din natură.... Acolo unde voința umană este la lucru, credința în Mine rareori poate fi așteptată, dar acolo unde oamenii sunt expuși fără speranță la elementele naturii, ei își amintesc mai degrabă de Creatorul lor și Îl invocă...... Și mai există încă speranța că sufletele vor fi salvate din întunericul necredinței, că Mă vor recunoaște și se vor lăsa călăuzite de Mine pe Pământ sau în împărăția de dincolo. Ceea ce evenimentele pământești nu pot realiza poate fi realizat totuși de un dezastru natural de amploare.... că Dumnezeu și Creatorul va fi amintit din eternitate și că legătura cu El va fi stabilită în inima ființei umane printr-un apel sincer de salvare din cea mai mare adversitate. Iar ceea ce pare a fi o imensă lucrare de distrugere poate însemna o acțiune de salvare pentru multe suflete care scapă astfel de ruina veșnică și se trezesc la viață, chiar dacă suferă moarte pământească. Voi face tot ceea ce se mai poate face pentru salvarea celor care își închid urechile la adresarea Mea tăcută și iubitoare și pe care, totuși, nu vreau să-i las să cadă..... Îi voi chema din nou cu glas tare, și fericiți sunt cei care acum își amintesc de Mine, fericiți sunt aceia din a căror inimă nu am fost încă complet alungat și care acum Mă cheamă la ei înainte de a fi prea târziu.....

Amin