Sursa: https://www.bertha-dudde.org/ro/proclamation/8511

8511 Pot suferi particulele dizolvate?....

mai 28, 1963: Carte 89

Fiecare ființă își pierde din nou conștiința egoului atunci când eșuează complet ca ființă umană și nu mai poate scăpa de soarta noii izgoniri.... Și acesta este cel mai îngrozitor lucru care i se poate întâmpla, căci, deși atunci, fiind dizolvată în nenumărate particule, nu se mai poate simți ca o ființă întreagă, așa cum presupuneți voi, oamenii, este totuși un chin de neconceput, deoarece ființa spirituală a fost creată cândva în libertate și și-a recăpătat deja parțial libertatea ca ființă umană.... este acum legată și simte această legătură ca pe un chin îngrozitor. Căci forțele emanate de Mine erau ființe conștiente de sine, erau foarte viabile în cel mai înalt grad, deci nu erau doar forme moarte...., dar au devenit astfel când s-au îndepărtat de Mine.... Când substanțele spirituale s-au întărit, viața reală a fugit din ele, sau puterea Mea nu mai strălucea prin aceste forme, care dă viață tuturor lucrurilor..... Și particulele dizolvate sunt din nou lipsite de viață atâta timp cât nu pot fi luminate de puterea Mea de iubire..... Faptul că aceste particule moarte pot fi totuși sensibile este de neînțeles pentru voi, oamenii.... Dar atunci nu vor reacționa niciodată când puterea iubirii Mele va încerca să le captureze și să le închidă, pentru ca spiritualul căzut să se transforme în materie.... Căci chiar și rezistența sa este o reacție care dovedește că substanța spirituală simte anumite agonii și se apără de ele.... Și întreaga creație se află în această stare de chin, pentru că este supusă unei legi al cărei autor sunt Eu Însumi...... Ea nu este liberă și trebuie să se supună legii Mele din veșnicie...., ceea ce este extrem de chinuitor pentru ființa spirituală creată cândva în libertate.... Cu toate acestea, dacă nu ar simți această agonie, nu ar fi posibilă nicio schimbare a stării de moarte pentru eternitate.... Voi, oamenii, nu veți fi niciodată capabili să înțelegeți acest lucru, dar ar trebui să credeți acest lucru, altfel nu ar trebui să vă fie teamă că vă scufundați din nou în abis și ați fi complet indiferenți la ceea ce vi se întâmplă după moartea corpului. Pe Pământ aveți din nou conștiința de sine și sunteți, într-o anumită măsură, liberi, dar nu sunteți complet fericiți, atâta timp cât nu ați găsit încă unitatea cu Mine prin devotament deplin...... Totuși, atâta timp cât ești în viață, încă mai poți realiza acest din urmă lucru.... Dar dacă vă pierdeți din nou conștiința de sine, atunci va dispărea și toată libertatea, veți fi determinați să fiți din nou activi în conformitate cu voința Mea și nu vă veți putea folosi de nicio voință proprie, veți fi legați într-un întuneric profund, pentru că nu veți ști nimic despre ființa voastră, deoarece sunteți dizolvați și nu veți îndeplini decât funcțiile pentru care Dumnezeul și Creatorul vostru v-a destinat.... Și odată ajuns în starea de maturitate sufletească vei putea trece cu vederea acest timp îndelungat în starea de obligație, atunci vei ști și despre imensele chinuri prin care a trebuit să treacă sufletul tău în nenumăratele transformări și vei înțelege și de ce iubirea Mea te îndeamnă și te avertizează constant pentru a te scuti de această soartă cumplită. Căci nu mai poți trece în neant, și pentru că ești veșnic.... doar abia dizolvat.... deci, ceea ce rămâne nu va fi niciodată insensibil...... Voi, oamenii, trebuie să vă mulțumiți doar cu ceea ce vă transmit Eu ca adevăr.... Pentru că vreau să corectez presupunerile eronate, cum ar fi cea conform căreia ființa spirituală dizolvată nu are capacitatea de a simți, astfel încât starea ei este aceeași cu cea de "non-ființă". Atunci, cursul dezvoltării nu ar fi o maturizare până la starea în care și-a atins din nou conștiința de Eu ca ființă umană, pentru că numai prin suferință și slujire toate ființele se răscumpără, atât înainte de întruparea lor ca ființă umană, cât și în timpul existenței lor ca ființă umană.....

Căci nu trebuie uitat ce vină imensă a purtat ființa prin apostazia sa anterioară și cum acum sporește din nou această vină atunci când părăsește ultimul timp de har nefolosit ca ființă umană și se scufundă din nou în abis. Și, deși nu este posibilă o răscumpărare completă de către ființa însăși, ea va trebui totuși să ispășească și să sufere atâta timp cât nu este eliberată de această vină prin actul de mântuire prin Iisus Hristos.....

Acceptarea lucrării de har și de milă a lui Iisus în viața pământească este sarcina ființei umane și, prin urmare, ar putea urca cu ușurință.... Și dacă acum nu reușește și nu primește niciun ajutor de sus.

Dacă se scufundă din nou în abis, este de asemenea de înțeles că drumul său de suferință va începe din nou atunci când sufletul său se va dizolva din nou și își va începe din nou drumul prin creație.... Și nici suferința nu se va sfârși până când marea vină nu va fi răscumpărată o dată prin Iisus Hristos, când voința ființei umane va fi dispusă să ia calea crucii și Îi va cere iertare pentru vina sa.....

Și acest mare har este disponibil pentru voi, oamenii de pe Pământ..... Dacă nu te folosești de el și treci pe lângă el, nici suferința ta nu va avea sfârșit, căci ești departe de Mine, Dumnezeul și Creatorul tău, iar asta înseamnă întotdeauna robie, lipsă de lumină și lipsă de tărie, și astfel nici tu nu vei fi fericit....

Amin

Translated by Ion Chincea