Sursa: https://www.bertha-dudde.org/ro/proclamation/2101

2101 Haruri ale lucrării de răscumpărare....

octombrie 7, 1941: Carte 30

Acestea sunt binefacerile actului de mântuire pe care Iisus Hristos le-a dobândit pentru oameni, că ei sunt capabili să-și învingă slăbiciunea voinței lor, că nu mai sunt incapabili să se împotrivească dușmanului sufletului lor, că puterea și harul curg către ei fără măsură, dacă îl doresc, și că și cea mai mică voință față de Dumnezeu le permite să simtă această putere de la Dumnezeu, iar aceasta se exprimă prin eforturi spirituale sporite. Starea omenirii înainte de răscumpărarea prin Iisus Hristos era jalnică.... Îi lipsea orice voință de a se înălța, deoarece oamenilor le lipsea credința într-o continuare a vieții după moarte și se străduiau doar să obțină avantaje pământești și confort fizic. Ei credeau cu siguranță într-un Dumnezeu care era capabil să le modeleze viața pământească după voia Sa și, astfel, rugăciunile lor erau îndreptate doar spre îmbunătățirea existenței lor pământești. Nu s-a acordat nicio atenție sufletului și modelării acestuia, iar acest lucru a dus la o umanitate cu mentalitate lumească, căreia strădania spirituală îi era străină. Aceasta a fost lucrarea adversarului, care încă deținea un control prea mare asupra voinței oamenilor, dar care îi împingea și la lipsa de bunătate unii față de alții. De dragul bunăstării pământești, oamenii erau dispuși să folosească orice mijloace, iar gândurile și aspirațiile lor erau rele și lipsite de bunătate. Și în această perioadă, Domnul a coborât pe Pământ.... În acest timp a trăit omul Iisus, în inima căruia dorul de Dumnezeu era nespus de mare și al cărui scop în viață era unirea cu Dumnezeu.... Unirea cu Dumnezeu era posibilă doar în iubirea sinceră, iar Iisus a dăruit iubire tuturor oamenilor, a fost inepuizabil în iubirea Sa și a luat în Sine iubirea veșnică. Iisus a văzut slăbiciunea oamenilor și faptul că le lipsea voința de a face binele.... El știa că numai dragostea le poate aduce mântuirea și a predicat dragostea tuturor oamenilor pentru a-i smulge din puterea adversarului. (Cu toate acestea, voința adversarului era mai puternică și, astfel, el a forțat voința umană să cadă din nou și din nou).

Subordonându-Și complet voința Sa voinței lui Dumnezeu, rugându-se "Tată, nu voia Mea, ci a Ta să se facă", Iisus Hristos a făcut voia lui Dumnezeu voia Sa, a predat voința Sa lui Dumnezeu și a luat puterea adversarului asupra voinței Sale și astfel, prin moartea Sa pe cruce, a frânt voința adversarului și, de asemenea, a smuls omenirea, pentru care a murit, din voința adversarului, căci omul Iisus a suferit moartea pe cruce pentru a elibera astfel oamenii de chinuitorul lor. Iar Dumnezeu a acceptat jertfa și El dă o putere sporită fiecărei persoane care vrea să se folosească de harul actului de mântuire și, de asemenea, își predă voința lui Dumnezeu.... Căci oricine îl urmează pe Iisus va avea și dorința de a scăpa de cel care vrea să-l lege. Dar dacă nu-l recunoaște pe Iisus Hristos, el face parte dintre cei care sunt încă legați de voința adversarului lui Dumnezeu. El are încă putere asupra lor, iar propria lor voință nu este suficient de puternică pentru a scăpa de această putere. El se va plia întotdeauna sub voința lui și, prin urmare, nu poate deveni niciodată liber. Iisus a făcut jertfa pentru oamenii care erau prea slabi pe cont propriu.... El a opus voinței dușmanului voința Sa puternică, iar adversarul nu a putut rezista acestei voințe. Pentru că Iisus a revendicat puterea de la Dumnezeu care i-a curs prin legătura intimă cu Dumnezeu. Și oricine îl recunoaște pe Iisus Hristos ca Răscumpărător divin va putea, de asemenea, să se folosească de puterea lui Dumnezeu, căci acesta este harul actului de mântuire, că voința omului devine puternică pentru a putea rezista.... că omul primește puterea de care are nevoie pentru ascensiunea sa. Iisus Hristos le-a arătat oamenilor calea care duce spre înălțimi. Și acesta este un har, ca ființa umană să îl poată lua ca exemplu, astfel încât să își trăiască viața pe Pământ după exemplul său.... în dragoste și dreptate.... Și oricine o ia în serios în a-l urma pe Iisus, care se străduiește să-și modeleze sufletul după exemplul Său, care este permanent activ în iubire, care își asumă cu răbdare crucea și se roagă mereu doar: "Tată, facă-se voia Ta....", voința lui va fi puternică și se va smulge de la dușmanul sufletului său. Căci, recunoscându-l pe Iisus ca Fiu al lui Dumnezeu și Răscumpărător al lumii, el are dreptul la harurile pe care le-a dobândit de la El. Calea spre înălțime va deveni ușoară pentru el, nu va avea niciodată nevoie să o parcurgă fără îndrumare, pentru că imaginea Mântuitorului de pe cruce va străluci mereu pentru el, iar el știe că Iisus Hristos a murit pentru el și că, drept urmare, a fost scutit de chinuri incomensurabile. El știe că nimic nu va fi prea dificil pentru el, deoarece Iisus i-a împărtășit puterea prin moartea Sa pe cruce. El știe că voința lui nu se clatină dacă apelează la El pentru îndurare și știe că puterea adversarului s-a diminuat, că îl poate învinge dacă vrea, pentru că primește putere prin voința sa. Dacă această voință este îndreptată spre Dumnezeu, iubirea lui Dumnezeu pune stăpânire pe el și îl eliberează complet de puterea adversarului. Anterior, însă, voința ființei umane era atât de slabă încât nu era eliberată de această putere. Iar lui Iisus i s-a făcut milă de această slăbiciune a voinței.... El s-a opus adversarului lui Dumnezeu cu voința Sa puternică și l-a învins. Și cel care îl recunoaște pe Iisus Hristos îl va învinge la fel, pentru că se folosește în mod conștient de harurile lucrării de răscumpărare....

Amin

Translated by Ion Chincea